O judecătoare din Brăila a decis că polițiștii trebuie să curețe toaletele posturilor comunale: „Păstrarea curățeniei nu este degradantă și nu înseamnă prestarea muncii de femeie de serviciu”

* Nu mai puțin de 37 de polițiști care își desfășoară activitatea în mediul rural au dat în judecată Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, acuzând „hărțuire morală, fapte de discriminare și tratamente degradante”. * Aceștia susțin că „sunt nevoiți să curețe și să igienizeze toaletele, să spele paroselile și geamurile” sau „să șteargă praful”. * În replică, Poliția dă vina pe condițiile bugetare nefavorabile și arată că există doar două posturi de personal contractual pentru curățenie, alte două posturi fiind blocate * Tribunalul Brăila a respins acțiunea polițiștilor, sentința fiind atacată cu recurs. * Judecătoarea Daniela Vicol a subliniat, în motivare, că „păstrarea curățeniei după propria utilizare a tuturor spațiilor comune nu este degradantă”. *

Polițiștii au fost reprezentați de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” și au cerut instanței să oblige Poliția să asigure condițiile de igienă și curățenie la toate posturile de poliție comunală unde își desfășoară activitatea. Sindicatul a pus la dispoziția DEBRAILA.ro toate documentele care vizează procesul de la Tribunalul Brăila.

„Acești oameni care au jurat să apere legea și să servească cetățenii sunt nevoiți să curețe și să igienizeze toaletele„

În plus, au solicitat și să primească suma de 1.000 de lei/polițist pentru fiecare lună din ultimii trei ani drept „contravaloarea muncii necalificate de îngrijitor\femeie de serviciu”. Tot 1.000 de lei pentru fiecare lună din ultimii trei ani au pretins în instanță și pentru „prejudiciul de imagine, suferința psihică, umilința și discreditarea profesională suferite prin obligarea sistematică de a efectua munci degradante în uniforma de polițist”.

În timpul procesului, polițiștii au reclamat că sunt victimele unei discriminări evidente și flagrante, precizând că, în comparație cu polițiștii din mediul urban, „li se refuză condițiile minime de demnitate profesională”, fiind „tratați ca niște angajați de rangul doi”. Oamenii legii au vorbit inclusiv despre presiuni din partea superiorilor pentru a desfășura activități de curățenie.

„În aceste condiții, polițiștii din posturile comunale sunt constrânși, prin forța împrejurărilor și sub presiunea ierarhică implicită, să presteze ei înșiși activități care nu au nicio legătură cu pregătirea lor profesională sau cu statutul lor de reprezentanți ai legii. Zi de zi, acești oameni care au jurat să apere legea și să servească cetățenii sunt nevoiți să curețe și să igienizeze toaletele, multe dintre ele simple latrine insalubre amplasate în curtea posturilor; să spele pardoselile, să șteargă praful, să spele geamurile; să manevreze deșeurile menajere fără echipament de protecție adecvat, în multe cazuri unde încălzirea se face cu sobe, să spargă lemne, să curețe cenușa și să facă focul. Toate aceste activități sunt efectuate în uniforma de poliție, adesea sub privirile cetățenilor care vin la post pentru a solicita ajutor sau pentru diverse probleme legale”, au menționat polițiștii în fața instanței.

IPJ: Doar două posturi de îngrijitor pentru întreg județul

„Obligații rezultate din asigurarea unor măsuri de bun-simț”

La polul opus, IPJ Brăila a negat orice formă de discriminare, aruncând vina pe lipsa personalului de curățenie și pe condițiile bugetare nefavorabile. Pentru toate sediile IPJ Brăila există doar două posturi de îngrijitor, alte două posturi fiind blocate de ordonanța guvernamentală care suspendă angajările la stat.

În aceste condiții, instituția a explicat că prioritatea asigurării serviciilor de curățenie a vizat spațiile cu „cele mai semnificative fluxuri de acces ale publicului” – cum e Poliția Municipiului, unde 80-90 de persoane din afara IPJ intră zilnic.

IPJ a mai comunicat Tribunalului Brăila că niciun polițist din mediul rural nu a fost sancționat pentru că nu a desfășurat activități de curățenie și nici nu a primit „dispoziții scrise sau de altă natură” pentru a presta obligatoriu astfel de activități. 

„Solicitările verbale adresate de unii ofițeri cu funcții de conducere față de subordonați care activează în mediul rural de a menține ordinea și curățenia în spațiile utilizate, nu pot fi încadrate în categoria unor măsuri discriminatorii sau degradante, întrucât acestea se referă la măsuri elementare de igienă. Referitor la pretinsa hărțuire morală la locul de muncă, I.P.J. Brăila apreciază că în cuprinsul fișelor porturilor personalului încadrat la posturile de poliție nu sunt atribuții definite în fișele porturilor sau alte documente de planificare sau organizare a muncii, pentru efectuarea activităților de igienizare/curățenie, nefiind impuse standarde în aceste privințe, totuși aceste obligații sunt implicite, rezultate din asigurarea unor măsuri de bun simț”, a argumentat IPJ.

Poliția ar fi achiziționat materiale pentru curățenie, de la detergenți, clor la săpun și dezinfectanți, pe care le-a distribuit „tuturor structurilor în funcție de nevoile și solicitările fiecăreia”.

Judecătoarea Vicol: „Lipsa de personal este obiectivă”

„Nu intră în categoria muncilor degradante, ci a normelor de igienă personală”

Dosarul a fost judecat de Daniela Vicol, o veterană a magistraturii brăilene, care a condus chiar și Tribunalul Brăila, ca președinte și, anterior, vicepreședinte. Judecătoarea de la Secția a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea polițiștilor ca fiind nefondată, însă sentința nu este definitivă, urmând ca judecătorii de la Curtea de Apel Galați să se pronunțe cu privire la recurs.

Vicol, potrivit motivării consultate de DEBRAILA.ro, a arătat, în esență, că vina pentru această situație nu ar aparține IPJ Brăila, ci „este rezultatul unui act de autoritate superior care blochează cheltuielile”, iar instituția „a încercat soluții alternative” – cu referire la materialele de curățenie cumpărate.

Mai mult decât atât, judecătoarea a notat că polițiștii nu au probat faptul că au fost obligați să desfășoare activități de curățenie și nici că „s-ar fi luat măsuri punitive împotriva vreunui polițist pentru refuzul de a presta o astfel de activitate”.

Magistratul a subliniat că polițistul, „ca orice alt salariat”, are „obligația de a menține ordinea și curățenia în propriul birou precum și în spațiile comune utilizate (toaletele)”.

„De asemenea, trebuie făcută distincția între activitatea de întreținere generală care este asigurată de serviciul de curățenie și obligația de a păstra curățenia care reprezintă o normă de conduită și igienă personală. Păstrarea curățeniei după propria utilizare a tuturor spațiilor comune nu este degradantă, nu înseamnă prestarea muncii de femeie de serviciu, ci respectarea unor norme minime de conviețuire și igienă, obligatorii în orice colectivitate. Reclamanții trebuie să întrețină interiorul spațiului în care ei însuși își desfășoară activitatea. Toate activitățile la care au făcut referire reclamanții se desfășoară în interiorul sediului și nicidecum ostentativ în fața comunității. În consecință, constatând că nu există un ordin scris privind obligativitatea de a face curățenie generală, că lipsa de personal este obiectivă și că în fapt activitățile prestate și reclamate de reclamanți fac parte din întreținerea curentă a spațiilor în care aceștia își desfășoară activitatea care nu intră în categoria muncilor degradante ci a normelor de igienă personală, Tribunalul constată că în cauză nu există o intenție a pârâtului I.P.J. Brăila de a discrimina sau hărțui personalul din mediul rural și nici o neglijență voită din partea conducerii acestuia în rezolvarea problemelor reclamate”, a conchis judecătoarea Vicol.