DOCUMENT | Cum arăta un proces acum 63 de ani, la Tribunalul Brăila: doar o lună a durat judecata Olimpiei, o femeie care a bătut un funcționar fiscal comunist | Motivare: „A comis fapta într-o stare de nervozitate”

Alin CRISTEA

Fără nici cea mai mică urmă de îndoială, politica penală a României între 1948 și 1989, ca expresie a „statului de drept comunist”, a fost un instrument represiv în slujba partidului unic. În mod special, încă de la instaurare, regimul a creat suport juridic măsurilor represive menite să suprime orice formă de opoziție.

Zeci de mii de români, „dușmanii de clasă” – fie că vorbim de reprezentanți ai elitei intelectuale sau de oameni simpli – au fost trimiși în lagăre de muncă sau închisori, unde au fost umiliți, torturați sau chiar omorâți pentru simplul motiv că erau anticomuniști.

Totul s-a întâmplat cu sprijinul Justiției, care a fost acaparată de „oameni din popor”. Majoritatea magistraților școliți în timpul regalității au fost supuși, la rândul lor, represiunii și înlocuiți cu „oameni din popor”, la fel cum s-a întâmplat în mai toate domeniile – persoane fără pregătire sau cu pregătire lacunară, însă devotate partidului unic.

Astfel, după 1948, în România sunt înființate tribunalele populare, care aveau un rol foarte clar definit: să nimicească interesele burgheziei și să apere interesele poporului muncitor.

În acest context – al perioadei în care România a cunoscut modelul stalinist al terorii (1948-1965) – DEBRAILA.ro vă prezintă un proces judecat la Tribunalul Popular al Raionului Brăila în anul 1959, după mai bine de un deceniu de la momentul în care Justiția fusese forțată să devină complicele unui regim criminal .

Procesul Olimpiei: „În numele poporului…”

Este vorba despre procesul unei brăilence din satul Corbu Vechi (n.r. în prezent comuna Măxineni), în vârstă de 26 de ani, care a fost trimisă în judecată pentru delictul de ultraj cu violență, prevăzut de art. 253 și art. 255 din Codul Penal. Atunci, în vigoare se afla o variantă modificată de comuniști, la începutul anului 1948, a Codului Penal din 1936, denumit „Carol al II-lea”, care a rămas „în picioare” până la 31 decembrie 1968.

Femeia cu prenumele Ioana și porecla Olimpia era acuzată de procuror că pe dată de 19 iulie 1959, chiar în localitatea de domiciliu, l-a lovit cu palma peste față și cu bolovani, totodată înjurându-l, pe funcționarul fiscal Aurel Nedelcu.

Incidentul a plecat de la faptul că Nedelcu venise să colecteze taxele de pășunat pe care unii dintre săteni, printre care și tânăra, nu le plătiseră încă. Văzând că aceștia refuză, funcționarul fiscal a luat decizia de a opri vitele celor care nu vor să achite taxele de la a mai intra pe pășune.

Astfel, supărată că vaca nu îi este lăsată la pășunat, Olimpia s-a năpustit asupra funcționarului.

Interesant, față de situația din zilele noastre, este faptul că brăileanca a fost trimisă în judecată după doar 8 zile de la momentul când ar fi săvârșit fapta, iar sentința a venit pe 18 august, după doar o lună de zile.

În fața Tribunalului Popular al Raionului Brăila, inculpata cere proba cu martori, însă fără succes. Sunt audiați trei martori ai „procuraturii”.

„Față de recunoașterea inculpatei asupra faptului imputat, găsește inadmisibilă și neconcludentă proba cu martori solicitată și ca atare respinge această proba”, notează instanța.

„Tovarășul” procuror Costinescu Victorie „solicită sancționarea inculpatei”, care declarase că regretă fapta pe care a comis-o „într-o clipă de rătăcire”.

Instanța reține săvârșirea faptei în sarcina tinerei, însă îi găsește și circumstanțe atenuante, precum „starea de nervozitate” sau lipsa antecedentelor.

„Fapta comisă de inculpată constituie delictul de ultraj cu violență prevăzut și pedepsit de art. 255 al I cod penal, lovirea, injuriile și amenințările fiind comise de inculpata împotriva unui funcționar public în exercițiul funcțiunii sale și ele fiind de natură a aduce atingere prestigiului acestui funcționar. Având în vedere însă faptul că inculpata a comis fapta într-o stare de nervozitate, că anterior nu a mai fost judecată sau condamnată pentru alte fapte, având în vedere și pregătirea sa astfel cum a putut instanța să constate la interogatoriul care i s-a luat la termenul de azi, găsește că este cazul a se aplica inculpatei art. 157  cod penal și a fi scăzută pedeapsa care urmează a fi aplicată, sub minimul special”, se arată în motivarea – document de arhivă din 18 august 1959.

Instanța a condamnat-o, „ÎN NUMELE POPORULUI” (n.r. formularea de azi este „în numele legii”), pe Otilia la TREI LUNI închisoare corecțională și plata sumei de 40 de lei cheltuieli de procedura penală – cheltuielile de judecată din zilele noastre.

Sentința putea fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Potrivit documentului, se poate observa că pe lângă președintele Tribunalului, respectiv judecătorul, apar și doi asesori populari.

Asesorii populari erau, în timpului regimului comunist, persoanele alese, la propunerea organizațiilor obștești, pentru a participa la judecarea cauzelor, cu aceleași drepturi și îndatoriri ca și judecătorii. Mai exact, erau oameni simpli, oameni ai muncii, cetățeni legați ombilical de Partidul Comunist, a căror prezență în sala de judecată era imaginea caracterului popular al Justiției.

Articolele din Codul Penal în baza cărora a fost condamnată Olimpia:

ULTRAJUL

art. 253 Acela care, prin cuvinte, gesturi sau acte, aduce atingere onoarei sau prestigiului unui funcţionar public, în timpul exerciţiului funcţiunii sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, în prezenţa acestuia ori prin mijloace de comunicare directă, comite delictul de ultraj contra funcţionarului public şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 1 la 6 luni şi amendă dela 2.000 la 3.000 lei.

Dacă ultrajul se comite în şedinţă publică, contra unui judecător, asesor sau procuror popular, reprezentant al Ministerului public, sau a unui membru al unei comisiuni de judecată, pedeapsa este închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi amenda dela 2.000 la 5.000 lei.

Art. 255 Dacă faptul prevăzut de art. 253 şi 254 este săvârşit prin acte de violenţă sau ameninţări grave, constitue delictul de ultraj cu violenţă şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţională dela 1 la 2 ani, iar dacă s’au cauzat vătămări grave ale sănătăţii sau integrităţii corporale, cu închisoare corecţională dela 1 la 4 ani şi interdicţie corecţională dela 1 la 4 ani.

Dacă s’au cauzat infirmităţi sau moartea, se aplică pedepsele prevăzute pentru acele infracţiuni, sporite cu 1/4, fără a se putea depăşi maximum general al pedepsei.

• Documentul prezentat face parte din „HISTORIA – Colecția de documente istorice privind Curtea de Apel Galați și instanțele din circumscripție”, un proiect premiera pentru o instanta din Romania – lansat chiar in acest an.