Exclusiv | UCIDEREA doctoriței Gavril. Judecătorii de la Curtea de Apel Galați AU DEMONTAT apărarea lui Maricel Mihai: „Inculpatul ar fi premeditat fapta în mod minuțios”

Pe 30 iulie, Curtea de Apel Galați a respins contestația lui Maricel Mihai, brăileanul aflat în spatele gratiilor pentru uciderea doctoriței Marina Gavril, împotriva hotărârii Tribunalului Brăila de arestare preventivă. Practic, completul de doi judecători de drepturi și libertăți de la Galați, analizând probele prezentate de procurorul de caz, a fost de acord cu decizia judecătorului de la Brăila.

Curtea de Apel Galați a motivat în mod impecabil de ce a respins ca „nefondată” contestația formulată de Mihai, arătându-se „în acord cu judecătorul de la prima instanță” în ceea ce privește suspiciunea legată de faptul că „inculpatul ar fi premeditat în mod minuțios comiterea acestei infracţiuni de omor calificat”.

DEBRAILA.ro vă prezintă în exclusivitate

motivarea Curții de Apel Galați

În primul rând, judecătorii au arătat faptul că inculpatul nu recunoaște imaginile video care îl surprind în timp ce intră și iese de două ori, puțin după ora 16:00 – la interval de două minute, din cabinetul medical – îmbrăcat in negru, cu șapcă, ochelari de soare, mască de protecție și mănușă chirurgicală pe mâna dreaptă – însă recunoaște imagini video care îl arată plimbându-se haotic pe străzile Brăilei. 

„Inculpatul contestator nu recunoaște imaginile video menționate mai sus, cu precădere nu recunoaşte imaginile video în care apare persoana de sex masculin îmbrăcată în negru cu șapcă neagră pe cap, ochelari de soare, mască la gură și o mănușă chirurgicală în mâna dreaptă, care pătrunde în jurul orelor 16:12 în cabinetul medical, considerând că nu se poate distinge chipul autorului din imagini, dar recunoaște alte imagini video în care apare clar ca fiind filmat pe diferite străzi din Municipiul Brăila anterior şi ulterior acestui moment, precizând că se plimba fie pe la rude, fie pentru alte activități obişnunc ale sale. 

Ceea ce omite inculpatul contestator este faptul că aceste imagini video au o continuitate, iar persoana deghizată care pătrunde în cabinetul stomatologic la momentul la care se presupune medical că ar fi avut loc decesul victimei, în jurul orelor 16:12, este aceeaşi cu persoana care se deplasează cu trenul în Municipiul Galaţi, fără niciun scop anume, pentru ca din Galaţi, la scurt timp să ia un taxi și să revină în Brăila, aproape de cabinetul stomatologic, având costumația mai sus menționată, din imagini constatându-se clar că este inculpatul, care încă nu se afla mascat. Imaginile video au continuitate în sensul în care aceeaşi persoană coboară din taxi, se deghizează și se îndreaptă către cabinetul stomatologic în care pătrunde şi stă preț de cca. 33 secunde. 

Aceeași persoană iese din cabinet și se preumblă pe mai multe străzi din Municipiul Brăila, context în care, pe rând, scapă de diferite obiecte pe care le poartă în aceeași sacoșă, posibil cheile de la cabinetul medical pe care îl încuiase, arma crimei, etc, precum şi de diferite obiecte de vestimentație, pe care le aruncă în diferite tomberoane, peste gardul unei proprietăți”, subliniază Curtea de Apel Galați.

Cum au demnontat cei doi judecători din Galați

apărarea lui Maricel Mihai:

„Organele de cercetare penală au identificat obiectul aruncat ca fiind sapca purtată de inculpat la data comiterii faptei, obiect supus expertizării judiciare genetice, context în care a rezultat că, referitor la urma notată… (strop de culoare brun-roșcat identificat pe suprafața exterioară a şepcii), testele efectuate au pus în evidența prezența sângelui uman, iar în urma geneotipării acestei urme s-a obţinut un profil genetic ce aparține unei persoane de sex masculin, profil genetic care s-a dovedit că apartine inculpatului. 

Aşa fiind, deși inculpatul nu recunoaște că persoana din imaginile suprinse de camerele video amplasate în spațiul public ar putea fi el, proba indubitabilă că este aceeași persoană o reprezintă chiar acest obiect de vestimentație care a fost aruncat de inculpat după comiterea presupusei fapte peste gardul unei proprietăți, obiect pe care s-a găsit ADN- ul său. (…)

În ceea ce priveşte faptul că au fost exploatate urmele biologice prelevate subunghial cu ocazia necropsiei cadavrului victimei, respectiv tampon recoltor steril inscripționat depozit deget mare mâna stângă“, iar în urma geneotipării microurmei …. s-a obținut un amestec de profiluri genetice provenit de la minimum două persoane, în care se află în raport majoritar un profil genetic identic cu profilul genetic notat…. (care este al inculpatului), precum și faptul că rezultatul a mai evidențiat profilul genetic al încă unei persoane de sex masculin, apreciem că avem în discuție o probă certă care nu îl poate exclude pe inculpat (chiar dacă cercetările penale sunt în curs și urmează a se identifica şi cealaltă persoană care ar fi intrat într-un fel sau altul în contact cu medicul), fiind vorba despre o probă care îl plasează pe inculpat în cabinetul stomatologic al victimei, în chiar ziua decesului acesteia, probă care se coroborează din plin cu imaginile video în care este surprins același inculpat care se deghizează și pătrunde în cabinetul stomatologic al victimei în jurul orelor stabilite de medicii legişti ca fiind orele decesului. 

Prin urmare, proba biologică nu este proba determinantă în prezenta cauză, ci aceasta reprezintă numai un element probator care trebuie să se coroboreze cu ansamblul probator administrat până la acest moment în cauză și din care rezultă că inculpatul este plasat la momentul atacului asupra victimei, în cabinetul acesteia. 

Deşi inculpatul în apărare arată că a fost un simplu pacient al cabinetului şi că ar mai fi fost în cabinetul medicului în jurul orelor 12:00 în aceeaşi zi pentru un tratament medical, nu poate și nici nu dorește să explice de ce s-a întors la acest cabinet în jurul orelor 16.12 şi a rămas în acest cabinet doar 33 de secunde, iar la ieșire a încuiat ușa cabinetului şi a plecat precipitat pe diferite străzi din Municipiul Brăila, scăpând pe rând de obiectele de vestimentație cu care se deghizase anterior, context în care comportamentul său în mod cert nu este compatibil cu al unui pacient care vine la stomatolog pentru tratarea unei afecțiuni. 

Faptul încuierii ușii cabinetului la plecare, după posibila ucidere a victimei de către inculpat, este confirmat şi de către martorul audiat în cursul urmăririi penale, ca s-a prezentat la programare în cursul aceleaşi zile, în jurul orelor 17:00 şi care a constatat că ușa cabinetului era închisă cu cheia, storurile la geamuri trase, lumina aprinsă în interior, iar doamna doctor nu îi răspundea la mesaje, aspecte considerate anormale de acest martor (victima fiind deja decedată şi aflată la podea în cabinet cu răni grave în zona gâtului). 

Contrar susţinerilor apărării, într-adevăr, probele biologice recoltate subunghial de la victimă în care s-a depistat printre altele și ADN-ul inculpatului, ca şi urmele de tăieturi de pe membrele victimei, pot să dovedească faptul că ar fi fost o luptă cu agresorul, la fel cum din acestea se poate decela o incertitudine cu privire la o posibilă luptă, atâta timp cât din fişa de constatări preliminare a rezultat că victima ar fi fost lovită în zona gâtului cu un corp tăietor – înţepător, posibil cuțit de dimensiuni mari, în mod repetat, inculpatul fiind poziționat în spate, victima alergând în cabinet pentru a se salva, autorul fiind posibil dreptaci, or mănuşa chirurgicală cu care inculpatul a fost observat pe camerele video înainte de a intra în cabinet a fost plasată doar pe mâna dreaptă. 

Indiferent dacă a fost ori nu o luptă, între agresor şi victimă, apreciem că victima a fost surprinsă fără apărare, într-un cabinet medical. în orele de program cu publicul, în timp ce medicul îşi aştepta pacienții, având ușa cabinetului descuiată, iar inculpatul care se pare că și-a premeditat fapta, ar fi pătruns în acest cabinet pregătit din timp cu vestimentația adecvată pentru deghizare, cu obiectul apt pentru a ucide (posibil un cuțit ascuns ulterior faptei), a zăbovit în cabinet doar 33 de secunde, timp în care ar fi atacat victima, după care ar fi părăsit cabinetul încuind uşa pe exterior. 

Din imaginile video se constată că inculpatul la intrarea, ca și la ieșirea din cabinet îşi îndreaptă privirea în jur şi în sus pentru a constata dacă este observat de alte persoane, la fel cum la coborârea din taxiul ce l-a adus în zona unde s-ar fi comis fapta, inculpatul, la coborârea din taxi şi-a acoperit fața cu mână pentru a nu fi surprins de o cameră video pe care a observat- o deasupra sa în loc public, atitudine ce dovedește o bănuială legitimă asupra inculpatului, 

In acord cu judecătorul de la prima instanță, constatăm că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi premeditat în mod minuțios comiterea acestei infracţiuni de omor calificat, venind în acest scop din Municipiul Galați, deși locuieşte în Braila, mai mult, înainte de comiterea atacului, ar fi îmbrăcat o bluză de culoare închisă cu mâneca lungă, deşi temperatura exterioară era una caniculară, şi-ar fi acoperit capul cu o şapcă de culoare închisă şi faţa cu mască chirurgicală. După comiterea atacului, după ce ar fi ieşit din cabinetul medical al victimei, ar fi renunţat la aceste articole vestimentare, în concret bluza de culoare închisă şi şapca de culoare închisă, dar şi la pantaloni lungi pe care i-ar fi purtat, revenind la o ținută mai lejeră, adecvată perioadei de vară, în concret pantaloni scurţi albaştri şi tricou alb. 

Desigur că suntem într-o cauză complexă în care încă se administrează un cumul de probe, pe de o parte, considerate necesare de către organul de urmărire penală, pe de altă parte, solicitate chiar în apărare de către inculpat, în special se așteaptă mai multe rezultate ale unor probe ştiinţifice, însă aceasta nu înseamnă că ar exista dubii profunde aşa cum afirmă inculpatul contestator prin intermediul avocatului, ci există la acest moment un minim de probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi posibilul autor al faptei de omor calificat comisă cu premeditare asupra victimei în ziua de 16.07.2024 şi sunt astfel îndeplinite condițiile pentru luarea măsurii arestului preventiv în temeiul art. 202 alin. 1 şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală. (…)

Referitor la modalitatea de comitere a faptei, se constată că argumentele invocate de inculpat în susținerea cererii de respingere a propunerii de arestare preventivă și de luare a unei alte măsuri preventive mai puțin restrictive se bazează, cu preponderență, pe împrejurarea că nu ar fi el autorul. Or, la acest moment al procedurilor şi în acest cadru procesual, nu se poate face decât o analiză sumară a mijloacelor de probă administrate în cauză, suficientă pentru a statua asupra stării de arest a inculpatului, dar insuficientă pentru a se răspunde în mod complet argumentelor de fond invocate de acesta. Se observă totuși că declarațiile martorilor audiaţi în cauză până la acest moment, coroborate cu înscrisurile medicale eliberate de instituțiile medico- legale, dar și cu imaginile video și probele științifice depuse la dosarul cauzei, par a confirma versiunea faptică prezentată de procuror.”