EXCLUSIV Bețivii puși pe scandal sunt refuzați „NEJUSTIFICAT” în sălile de jocuri, consideră controversata judecătoare Coarnă | Magistratul susține că „nicio prevedere legală nu menţionează acest aspect”, ignorând Legea 61 și regulamentele interne ale sălilor

Un brăilean refuzat la o sală de jocuri, pe motiv că se afla în stare de ebrietate și făcea scandal, a zgâriat cu o piatră mașina angajatei care nu l-a lăsat să intre. Individul a fost trimis în judecată pentru distrugere și a scăpat cu „avertisment”. Pe 28 aprilie, controversata judecătoare Cristina Coarnă a pronunțat sentința.
Procurorii au arătat faptul că bărbatul, băut și cunoscut de angajații sălii de jocuri drept scandalagiu, a amenințat-o pe angajata care nu i-a permis accesul că îi va tăia cauciucurile de la mașină. După puțin timp, o persoană a anunțat-o pe femeie că o persoană, pe care a și recunoscut-o, i-a zgâriat autoturismul cu o piatră.
Audiat, individul a recunoscut săvârșirea faptei: „M-am enervat deoarece angajata sălii de jocuri mi-a solicitat să părăsesc incinta agenţiei întrucât mă aflam sub influenţa băuturilor alcoolice. Mă angajez ca pe viitor să nu mai comit astfel de fapte antisociale.”
Acesta a mai fost cercetat de procurori și pentru furtul a trei antiperspirante dintr-un magazin, caz în care procurorii au dispus renunțarea la urmărirea penală.
Coarnă: Angajata nu avea dreptul legal de a îi interzice accesul
Judecătoarea Cristina Coarnă a decis să renunțe la aplicarea pedepsei. Mai exact, magistratul a aplicat „un avertisment” pentru faptul că bărbatul i-a zgâriat cu o piatră mașina angajatei sălii de jocuri.
Unul dintre principalele argumente ale instanței vizează chiar refuzul accesului în sala de jocuri.
Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de DEBRAILA.ro, Coarnă a considerat că angajata nu avea un temei legal pentru a-i interzice accesul bărbatului. Cu alte cuvinte, în opinia judecătoarei, individul, beat și pus pe scandal, ar fi avut dreptul de a intra în sala de jocuri – un loc public.
„Gravitatea redusă a faptei care rezultă din utilizarea unor metode simple, zgâriere cu piatra, motivul săvârşirii faptei constând în aceea că, în mod nejustificat, persoana vătămată nu l-a lăsat pe inculpat să intre în agenţia de pariuri pentru că era scandalagiu şi beat, deoarece nicio prevedere legală nu menţionează acest aspect”, a scris magistratul în motivarea consultată de DEBRAILA.ro.
Judecătoarea pare că n-a auzit de Legea nr. 61/1991
Partea vătămată ar fi săvârșit un abuz
Motivarea judecătoarei Coarnă este discutabilă pentru că ignoră cadrul juridic mai larg, magistratul limitându-se la constatarea inexistenței unei interdicții explicite. Chiar dacă în legea cu privire la jocurile de noroc nu scrie negru pe alb despre cazurile persoanelor în ebrietate și puse pe scandal, Legea 61/1991 sancționează tulburarea ordinii publice, inclusiv astfel de situații.
În același timp, există regulamente interne ale sălilor de jocuri, cu reguli clare pentru clienții în stare de ebrietate sau scandalagii, legea impunând operatorilor de jocuri de noroc obligații de organizare, control și siguranță.
Juriștii consultați de DEBRAILA.ro au explicat faptul că argumentul judecătoarei Coarnă construiește ideea că angajata sălii de jocuri, parte vătămată în dosar, a săvârșit un abuz atunci când a refuzat accesul, însă, în realitate, a fost o măsură de prevenție, menită să evite incidente.
Tot prin sentința pronunțată, Cristina Coarnă a respins că neîntemeiată acțiunea civilă a angajatei sălii de jocuri, respectiv banii ceruți pentru a-și repara mașina, notând faptul că „prejudiciul nu este cert pentru că cheltuiala nu a fost efectiv efectuată”. Femeia a prezentat în instanță un deviz prin care un atelier auto estimează costurile pentru reparații.
De-a lungul ultimilor cinci ani, DEBRAILA.ro a documentat și publicat o serie de soluții controversate ale judecătoarei Cristina Coarnă, majoritatea fiind infirmate de instanțele superioare. Este vorba despre motivări care au stârnit critici în spațiul public, inclusiv în cauze privind infracțiuni grave, de la tâlhărie și până la infracțiuni sexuale sau încălcări ale ordinelor de protecție. Totodată, au existat și cazuri în care modul de analiză a faptelor a ridicat semne de întrebare din cauza accentului pus pe conduita victimelor.




