Exclusiv | Proxeneți NEARESTAȚI la Brăila, ARESTAȚI la Galați. Tribunalul Brăila, TAXAT de Curtea de Apel: „Încurajarea tacită a acestora (…) scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a Justiției. (…) Pericolul pentru ordinea publică rezultă din modalitatea de comitere a faptelor grave și ireparabile”

Alin CRISTEA

În urmă cu o lună de zile, mai exact pe 30 septembrie, Tribunalul Brăila respingea șase dintre cele opt propuneri de arestare preventivă formulate de DIICOT Brăila într-un dosar de grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism.

La acel moment, după nu mai puțin de 14 percheziții, procurorii antimafia au anunțat reținerea a opt inculpați, însă, a doua zi, judecătorul de drepturi și libertăți a hotărât că doar doi inculpați trebuie să rămână în spatele gratiilor, in cazul celorlalți dispunând măsurile arestului la domiciliu și controlului judiciar. 

După cum DEBRAILA.ro a publicat în exclusivitate pe 12 octombrie (ARTICOL AICI), judecătorul de la Tribunalul Brăila, printre altele, a făcut trimitere directă la modul superficial în care procurorul DIICOT și-a făcut treaba atunci când a formulat propunerile de arestare preventivă, cel puțin în ceea ce îi privește pe inculpații care nu au fost arestați preventiv:

„De altfel, reprezentantul Ministerului Public nu a indicat în mod concret care sunt probele care dovedesc că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și în ce ar consta acest pericol social, mulțumindu-se să arate că, față de împrejurările concrete ale comiterii faptei, apreciază că există probe certe că lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.„

În același timp, judecătorul notase negru pe alb faptul că probele din dosar nu arată că cei opt inculpați din dosar ar fi constituit un grup infracțional organizat.

CURTEA DE APEL GALAȚI a arestat preventiv trei inculpați

pe care TRIBUNALUL BRĂILA nu i-a trimis în spatele gratiilor

DIICOT Brăila a contestat hotărârea Tribunalului Brăila din 30 septembrie, iar Curtea de Apel Galați s-a pronunțat pe 11 octombrie, în favoarea procurorilor antimafia, desființând, în parte, încheierea instanței brăilene. 

Astfel, dintre cei șase inculpați pe care Tribunalul Brăila nu i-a arestat preventiv, trei inculpați au ajuns, în cele din urmă, în spatele gratiilor. Totodată, unui inculpat i s-a schimbat măsura controlului judiciar cu cea a arestului la domiciliu, iar ceilalți doi au rămas cu măsura controlului judiciar.

În motivarea deciziei, completul de doi judecători de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Galați a subliniat faptul că „este îndeplinită cerinţa existenței probelor de natură a alimenta suspiciunea rezonabilă a săvârşirii faptelor de care inculpaţii sunt acuzați”.

Mai mult decât atât, magistrații de la Galați au făcut trimitere inclusiv la argumentul judecătorului de la Tribunalul Brăila legat de lipsa probelor:

„La momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă, fiind suficient să existe probe care să susţină bănuiala legitimă privind comiterea de inculpaţi a infracțiunilor pentru care sunt urmăriți penal.”

DEBRAILA.ro vă prezintă în exclusivitate motivarea judecătorilor de la CA Galați:

În același timp, Curtea de Apel Galați a „taxat” Tribunalul Brăila și cu privire la faptul că procurorul DIICOT nu ar fi indicat în mod concret care sunt probele care dovedesc că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și în ce ar constă acest pericol social.

„Pericolul pentru ordinea publică rezultă din modalitatea de comitere a faptelor (constituirea unui grup infracțional organizat, recrutarea persoanelor vătămate, determinarea şi înlesnirea practicării prostituției de către aceasta, profitând de naivitatea, lipsa de experiență și condițiile materiale precare ale acesteia) și consecințele acestor fapte grave şi ireparabile, atât în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi psihică şi integrarea în societate ale persoanelor vătămate, cât şi accesul în anumite profesii”, au notat cei doi judecători.

În concluzie, Curtea de Apel Galați a menționat că infracțiunile din dosar sunt „deosebit de grave, cu impact social deosebit”, iar cercetarea inculpaţilor în stare de libertate „ar echivala cu încurajarea tacită a acestora şi a altora la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a Justiției”.

Ce spune DIICOT despre cei opt inculpați

„S-a reținut că, începând cu anul 2014, în municipiul Brăila și ulterior în afara României, a acționat un grup infracțional organizat, format din aproximativ 10 membri, în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism. 

Din cercetările efectuate a rezultat că membrii grupului au recrutat persoane vătămate majore, dar și minore, în vederea exploatării sexuale, atât în România, cât și în străinătate (Belgia, Italia și Spania).

În Belgia, doi dintre membri (frați), care s-au impus ca lideri locali, au obținut controlul asupra persoanelor vătămate care practicau prostituția în diferite locații și le-au constrâns la plata unor taxe de protecție, precum și a unor sume percepute lunar  (500 euro)  pentru a-și păstra” locul în club”.

De asemenea, persoanele vătămate recrutate de membrii grupului, au fost plasate pe piața prostituției, doar cu acordul prealabil și prin intermediul liderilor grupului. 

Totodată, în urma cercetărilor efectuate a rezultat că cei doi lideri, pe lângă activitatea de coordonare a grupului infracțional organizat, au exploatat direct mai multe persoane vătămate, recrutate prin metoda ”lover boy”.

Veniturile obținute din exploatarea sexuală au fost în cea mai mare parte însușite de către membrii grupului, iar în  vederea disimulării sursei banilor, aceștia apelau la intermediari care ridicau sumele primite din străinătate sau se deplasau personal, pentru a ridica banii câștigați din exploatarea sexuală.

Liderii grupului infracțional și membrii acestuia au investit sumele de bani în capitalul unor societăți comerciale, dar și în achiziționarea de mașini de lux și imobile în țară și străinătate.”