Spitalul LOR

Sistemul care a cocoşat spitalul, rupându-i încheieturile pentru a fi umplute buzunare nesătule, va rămâne în picioare. După Iugulescu, a cărui incompetenţă managerială a urlat-o din zori şi până-n seară, şeful judeţului trece la competenţa de partid, la priceperea unor oameni care au mai avut în mână frâie, ţinute strâns în vremuri când şpaga sau contractele cu dedicaţie nu ştiau frica. Deci, să ne ţinem bine!

Poate Chiriac nu greşeşte, gândindu–mă la tot ce au trăit spitalul, banul public şi, nu în ultimul rând, brăilenii. Cred că cel mai bun lucru în numirea unui pesedist la conducerea Spitalului Judeţean e tocmai faptul că îşi asumă şi partidul ăsta sistemul de care mereu s-a dezis cu nesimţire şi aroganţă, negând tot ce vedea şi simţea un oraş întreg. Nu-l ştiau în faţa camerelor de luat vederi, dar noaptea, ca hoţii, îl pupau şi-l dezmierdau.

S-au răsturnat saci cu bani publici în visteriile unor firme controlate politic, s-au înţepenit investiţii oricum prost gândite, s-au făcut angajări pe plicuri, s-au ridicat vile din medicamentele bolnavilor de cancer, s-a batjocorit spitalul într-un hal despre care politicul a spus, de fiecare dată, doar: „Nu e bine ce se întâmplă acolo!”.

Nu era bine, dar au stat cu mâinile-n sân, mimând îngrijorarea. Da, erau îngrijoraţi că le pică sistemul, că le pică marionetele şi interesele. Atâta tot!

După ce vor numi un manager interimar de la partid, după ce vor pune un director de îngrijiri care a mai stat pe acel fotoliu cu mulţi ani în urmă, când n-avea nimeni de ce să se ascundă prin colţuri întunecoase, când totul era la vedere, după ce îi vor aranja pe cei care i-au servit până acum, după ce ne vor ameţi cu vorbe despre cât de bine va fi, despre schimbări în care n-avem cum să nu credem, va rămâne imaginea de care nu mai au cum să fugă: pesedeul va stăpâni spitalul, oficial, cu pecete. Şi de abia de atunci, le va fi greu. Foarte greu!