Institutul „Elie Wiesel”, despre orașul Brăila: „Un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării legionare” | Motivul: Filozoful brăilean Nae Ionescu, profesor al lui Eliade, Cioran, Noica

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” descrie orașul Brăila drept „un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării legionare„, cu referire la filozoful Nae Ionescu, născut, în 1890, la Brăila.

Ionescu, profesor și mentor al mai multor intelectuali de renume din perioada interbelică – precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sebastian sau Constantin Noica – legați și aceștia de Mișcarea Legionară, are, în Brăila, o statuie construită după 1990, dar și un centru memorial în cadrul Muzeului Brăilei – la pachet cu alți brăileni de renume – Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau, Valeriu Dinu”. 

Și o stradă din municipiul Brăila, în cartierul Chercea, poartă numele filozofului. 

Reacția Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România vine după ce Biblioteca Județeană „Panait Istrati” a organizat „o expoziție documentară cu ocazia comemorării a 85 de ani de la moartea filozofului și logicianului brăilean Nae Ionescu” (foto jos).

„Brăila, orașul natal al antisemitului Nae Ionescu, prin grija autorităților locale, Consiliul județean și Primărie, s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării legionare. Muzeu memorial, bust în Piața Poligon, comemorări ca și cum în România nu ar exista o legislație pentru interzicerea simbolurilor și organizațiilor legionare”, a precizat Institutul „Elie Wiesel” pe Facebook.

Potrivit unui articol publicat de ziarul Adevarul, Nae Ionescu, „mentorul lui Eliade şi a celorlalţi intelectuali de vârf ai perioadei interbelice este văzut de unii drept ideolog al Mişcării Legionare”.

„Scriitor şi filosof, cu doctoratul luat la Munchen, Nea Ionescu este descris de discipolul său, Mircea Eliade, ”ca un temut logician, făcea cursuri de filozofie ştiinţei şi îşi trecuse teza de doctorat cu o problemă de matematică”. Deci o personalitate complexă, cu spirit liber, care le permitea studenţilor să vorbească liber despre religie şi misticism într-o perioadă în care astfel de lucruri nu erau departe de a fi considerate un tabu”, se mai arată în articolul citat.