DEMERS ÎN BĂTAIE DE JOC. Procesul PNL pentru reducerea tarifului la apă: la primul termen, liberalii brăileni AU PLECAT în vizită la Bruxelles. Acțiunea nu era legal timbrată | PNL-iștii au cerut amânarea și pentru că NU AU AVOCAT

În urmă cu trei luni de zile, deputatul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, anunța public faptul că liberalii au depus „întâmpinare la Judecătoria Brăila” (foto sus), în contextul în care liberalii au strâns semnături de la brăileni cu promisiunea că vor deschide un proces pentru a obține reducerea tarifului la apă potabilă chiar în anul electoral 2024. 

Într-adevăr, acțiunea a fost înregistrată pe 13 noiembrie, însă la Tribunalul Brăila, și nu la instanța inferioară – care nu are competență, cum precizase greșit Popa. Astfel, primul termen a fost stabilit pe 31 ianuarie, la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Interesant este faptul că, potrivit încheierii de ședință de la Tribunalul Brăila, liberalii care au calitatea de „reclamanți”, în frunte cu deputatul Alexandru Popa (foto jos), au cerut amânarea cauzei încă de la primul termen pentru a-și angaja avocat. Cererile de amânare „în vederea angajării unui apărător” au fost transmise cu două zile înainte de primul termen, mai exact pe 29 ianuarie. Doar consilierul județean Dănuț Lungu a depus cerere de amânare pe 26 ianuarie.

Șeful PNL, pe 13 noiembrie 2023: Casă de avocatură plătită din banii mei!

Șeful PNL, pe 29 ianuarie 2024, la primul termen: Nu am avocat!

La momentul când a vorbit public despre depunerea întâmpinării „la Judecătoria Brăila”, la sfârșitul anului trecut, Popa, președintele PNL, a și subliniat faptul că „o casă de avocatură va reprezenta interesele tuturor brăilenilor care au semnat pentru procesul împotriva CUP Dunărea”, iar banii necesari vor fi achitați din indemnizația de parlamentar.

„Am luat hotărârea ca pentru o lună, două, trei, cât va fi nevoie, indemnizaţia mea să meargă către această casă de avocatură, care va reprezenta interesele tuturor brăilenilor care au semnat pentru demararea procesului împotriva CUP Dunărea”, declara șeful PNL, în cadrul unei conferințe de presă, pe 13 noiembrie 2023.

Totuși, după ce fusese stabilit primul termen al procesului, liberalii încă nu aveau avocat, fiind nevoiți, după cum am arătat anterior, să îi ceară judecătorului amânarea cauzei pentru a-și angaja un apărător.

Mai mult decât atât, demersul juridic al PNL s-a lovit și de faptul că acțiunea nu era legal timbrată, fapt notat de judecător în încheierea de ședința din 29 ianuarie. 

Liberalii, la primul termen al procesului: Vizită la Bruxelles

Un alt aspect hilar dezvăluit de documentul de la Tribunalul Brăila este legat de faptul că liberalii, pe lângă faptul că nu aveau avocat la primul termen, nici nu s-au putut prezenta în sala de judecată, fiind plecați în vizită la Bruxelles, mai exact la Parlamentul European.

Jumătate dintre cei 16 politicieni liberali care au calitatea de „reclamant” în dosar au transmis cererile de amânare nu doar pentru că nu aveau avocat, ci și pentru că au fost „invitați la Parlamentul European” în perioada 29-31 ianuarie, fapt care îi împiedica să ajungă la instanță.

Printre PNL-iștii care s-au aflat la Bruxelles atunci când s-a judecat cauza, pe 29 ianuarie, se numără chiar deputatul Alexandru Popa (președinte PNL), Alexandru Bucălău (consilier județean și secretar-general PNL), Cătălin Canciu (inspector școlar general) și Cici Bolovan (inspector școlar general adjunct).

De remarcat este faptul că, potrivit cererilor depuse la instanță, la Bruxelles a fost plecată întreagă conducere a Inspectoratului Școlar Județean, reprezentată de PNL-iștii Cătălin Canciu și Cici Bolovan, care se aflau, din punct de vedere legal, în „concediu de odihnă”.

După ce au fost analizate cererile de amânare în cascadă ale liberalilor, judecătorul de la Tribunalul Brăila a decis amânarea cauzei pentru data de 28 februarie, însă a ținut să pună în vedere celor 16 reclamanți să își numească un reprezentant comun dacă nu își angajează un apărător comun.

„Instanța apreciază că se impune acordarea unui termen în acest sens, în vederea angajării de apărători și pune în vedere reclamanților, având în vedere numărul relativ mare al acestora, ca, în măsură în care nu-și angajează un apărător comun, să desemneze un reprezentant comun”, se subliniază în documentul instanței.