REPETENTIA la clasa I | Meirosu (ProRomania): „O scoala bolnava nu se face bine cu repetentie la clasa I. Putem stampila elevii cu „PROST” si sa primim la schimb fix ce nu ne dorim”

Deputatul Emilia Meirosu (ProRomania), de profesie cadru didactic, a comentat recent declaratia Ecaterinei Adronescu, ministrul Educatiei, cu privire la posibilitatea ca elevii din clasele I si II-a sa poata fi lasati repetenti, fapt care acum este interzis de legislatia in domeniu. Parlamentarul sustine ca repetentia la clasa I este „o masura pe care, de altfel, sistemul nu e construit sa o suporte”, aratand ca „scoala romanesca nu se va schimba cat timp societatea romaneasca nu se va schimba”.

„Din pacate este o prevedere legala. Pana in clasa a III-a nu ii poate lasa repetenţi, dar eu cred ca trebuie sa revenim asupra acestui lucru, pentru ca iata unde suntem: ajungem la clasa a VIII-a si atunci constatam ca nu stiu sa scrie bine, sa calculeze si 36% nu sunt in stare sa ia nota 5 la evaluarea de la clasa a VIII-a”, a mentionat ministrul Andronescu.

De cealalta parte, Meirosu considera ca „in educatie este nevoie de masuri care sa ii sprijine pe elevi, nu sa le faca rau, la modul cel mai abrupt”, vorbind despre „un efort national de salvare a scolii, un mecanism multi-institutional care sa depuna toate eforturile pentru a salva elevul, pentru a-l tine pe drumul scolii”.

„Totusi, dincolo de a stabili daca am avea de-a face cu un stimulent care i-ar ambitiona pe micuti sau cu o pedeapsa care ar pune etichete mult prea grele pentru umeri atat de mici, trebuie sa privim scoala ca parte a societatii romanesti, nu ca pe o enclava, ca pe o entitate condusa de propria realitate. Scoala trebuie privita raportandu-ne la ce o inconjoara, la societate, pe toate palierele. O localitate in care multi traiesc doar din ajutoare sociale, unde exista prea putine locuri de munca, unde gradul de infractionalitate este ridicat, unde majoritatea parintilor sunt plecati sa munceasca in strainatate, nu va avea o scoala unde se va performa, oricat ne-am minti! Scoala depinde de ce se intampla in exterior si cred ca cea mai mare greseala este sa analizezi sistemul de invatamant fara sa se analizeze societatea. Un copil provenit dintr-o familie unde exista violenta, unde se consuma alcool, un copil trimis la scoala doar pentru ca parintii sa se foloseasca de alocatie se va pierde pe drum, daca sistemul de invatamânt nu se va plia pe realitatea traita de elev. Un copil care nu face fata cerintelor sistemului nu trebuie marginalizat sau abandonat, pus la colt de adultii care, intai de toate, ar trebui sa vada ce se intampla cu cel mic atunci cand iese pe poarta scolii. De ce sa nu existe un mecanism multi-institutional care sa depuna toate eforturile pentru a salva elevul, pentru a-l tine pe drumul scolii? De ce dascalul, psihologul, preotul, primarul, politistul, asistentul social, bibliotecarul si oricare alta persoana cu responsabilitati din comunitate sa nu isi dea mana pentru a pune la punct un plan care sa schimbe realitatea cruda. De ce sa avem „scoala” si „restul lumii”?”, a declarat deputatul ProRomania.

Sursa citata precizeaza ca „efortul national” pe care il descrie ar trebui sa plece de la „lucruri care nu necesita un efort urias, cum ar fi respectarea legii care prevede un psiholog pentru un numar de 800 elevi, nu o medie de 1200, ca acum”.

„Daca strazile din cartier sunt pline de persoane certate cu legea, de persoane care consuma droguri, daca cartierul scoate la suprafata “modele” de la care inveti ca banii obtinuti usor sunt calea spre succes, daca mama este lovita de tata, daca locurile de munca sunt prost platite, si as putea continua la nesfarsit, cum sa arate scoala? Da, ne putem minti, sa spunem ca scoala are gard frumos si geamuri noi. Dar doar ne-am minti. Da, putem lasa elevii repetenti de la clasa 0 chiar, sa ii stampilam cu “PROST”, sperand ca vor pune burta pe carte, si sa primim la schimb fix ce nu dorim! (…) Daca societatea e bolnava, scoala nu poate fi sanatoasa! Si o scoala bolnava nu se face bine cu repetenție la clasa I…”, a conchis parlamentarul.