Alin CRISTEA
* O femeie cu handicap psihic, despre care procurorii susțin că ar fi fost violată de doi bărbați, nu prezintă „o vulnerabilitate vădită” pentru că, deși locuiește singură, nu a băut „clor sau leșie” și poate utiliza un telefon mobil. * Concluzia îi aparține controversatei judecătoare Cristina Coarnă de la Judecătoria Brăila, care a decis să îi lase în libertate, fără nicio măsură preventivă, pe cei doi indivizi reținuți de polițiști. *
Procurorii au contestat hotărârea judecătoarei Coarnă de la Judecătoria Brăila, solicitând Tribunalului Brăila să dispună arestarea preventivă a bărbaților. Aceștia locuiesc aproape de femeia pe care ar fi abuzat-o sexual.
Dincolo de soluția propriu-zisă de a respinge propunerea de arestare preventivă – care va fi analizată de judecătorii de la instanța superioară, motivarea judecătoarei Coarnă ridică semne uriașe de întrebare privind argumentele folosite pentru a concluziona că femeia cu handicap psihic nu se afla într-o „stare de vulnerabilitate vădită”, asa cum au precizat procurorii.
Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de DEBRAILA.ro, magistratul a invocat inclusiv faptul că femeia „locuia singură, chiar dacă altă persoană îi făcea de mâncare” și nu a existat „riscul de a consuma substanțe din gospodărie care pot conduce la intoxicații sau deces (clor, leșie)”.
Practic, fără pic de rigoare și empatie, judecătoarea Cristina Coarnă a redus analiză stării de vulnerabilitate a femeii la o serie de argumente care țin de autonimia minimă de viață, deși astfel de aspecte, în mod logic, n-ar trebui să excludă automat existența unei vulnerabilități de natură psihică și nici posibilitatea ca această vulnerabilitate să fie exploatată într-un context sexual.
Coarnă explică de ce femeia nu era vulnerabilă:
Nu s-a electrocutat! Nu a băut leșie!
Cu alte cuvinte, Coarnă nu a examinat în profunzime dacă femeia ar fi putut fi manipulată, influențată sau exploatată sexual tocmai din cauza handicapului psihic, ci a adus în discuție, în cadrul unui raționament cel puțin discutabil, exemple superficiale din viața de zi cu zi.
Magistratul a explicat că, în opinia sa, „vulnerabilitatea vădită este un aspect vizibil dinafară”.
„Vulnerabilitatea vădită este apreciată de judecătorul de drepturi și libertăți ca reprezentând o evidență, un aspect vizibil dinafară. Or, în cazul persoanei vătămate, judecătorul de drepturi și libertăți reține că aceasta locuia singură, chiar dacă o altă persoană îi făcea de mâncare, neexistând riscul de a utiliza o sursă de electricitate în mod necorespunzător, de a consuma substanțe din gospodărie care pot conduce la intoxicații sau deces (clor, leșie). Judecătorul de drepturi și libertăți reține că persoana vătămată se deplasa singură prin localitate, neexistând riscul de a nu se putea orienta spațial. De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți reține că persoana vătămată putea utiliza un telefon mobil. Toate aceste aspecte nu conturează o stare de vulnerabilitate a persoanei vătămate care să poată fi ușor observabilă din exterior, de oricine”, a concluzionat Coarnă, conform documentului consultat de DEBRAILA.ro.
Argumentele din motivarea legată de femeia cu handicap psihic stârnesc controverse și prin prisma faptului că, în urmă cu mai puțin de două săptămâni, judecătoarea Cristina Coarnă a arătat că o bătrână de 88 de ani, atacată în propria casă de trei indivizi mascați, nu a fost vulnerabilă.
În acel caz, judecătoarea a explicat că „vârsta și bastonul nu reprezintă o stare de vulnerabilitate”. Doar dacă s-ar fi aflat în cărucior cu rotile sau ar fi „târât” piciorul ar fi fost vulnerabilă, a mai adăugat Coarnă.