În doi ani și jumătate, convorbirile a cel puțin 2.473 de persoane au fost interceptate de instituțiile de forță ale statului, fără ca acestea să prezinte un rezultat al acestui efort considerabil.
Mandatele de interceptare pe siguranța a națională a convorbirilor de orice fel se obțin la cererea serviciilor secrete, cu aprobarea procurorului general al României și cu autorizarea unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
PRESShub a întrebat Parchetul General câte dintre mandatele de siguranță națională, care au permis interceptarea convorbirilor emise în ultimii doi ani și jumătate, s-au materializat în dosare penale.
Cât se păstrează convorbirile?
Parchetul General a răspuns că informația este catalogată secret de stat, deși nu am cerut numele suspecților sau a celor urmăriți penal pentru trădare, spionaj, acte de terorism, acțiuni armate care urmăresc slăbirea puteriii de stat, sabotaj, numele celor care au vizat suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei statului, atentatori la viața demnitarilor, adică amenințările la siguranța națională cuprinse în legea 51/1991.
În plus, nimeni nu știe cine arhivează și cât timp sunt stocate aceste convorbiri.
Întrebările PRESShub, în baza liberului access la informațiile de interes public, au vizat două aspecte: „Câte dintre solicitarile venite din partea SRI și DGIPI privind autorizarea interceptarilor în baza unor mandate de siguranță națională în perioada 2020-2022 s-au concretizat prin constituirea de dosare penale?” și „(…) față de câte persoane a început urmărirea penală în urma interceptărilor convorbirilor dispuse de instanță, prin mijlocirea Parchetului General, în acelasi intervalul menționat?”.