„Ni se spunea, nouă – Ministerului Transporturilor sau CNAIR-ului: <<Putem să dăm în circulație până la sfârșitul anului 2022 acest pod, dar acceptați și voi anumite modificări substanțiale la proiect!>>.”
Declarația îi aparține lui Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, care, la sfârșitul săptămânii trecute, s-a aflat la Brăila, unde s-a întâlnit cu reprezentanții WeBuild, constructorul celui mai mare proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani.
La ultima vizită a lui Grindeanu, pe 3 octombrie 2022, Dragoș Burlan, directorul tehnic al WeBuild, a prezentat în mod public, chiar pe șantier, un grafic de lucru conform căruia podul ar fi trebuit să fie dat în circulație după doar două luni, mai exact până la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, pe o variantă care pornește de pe Centura Brăilei.
Termenul nu a fost respectat, însă, acum, la întâlnirea de la Brăila cu ministrul Transporturilor, constructorul italian ar fi venit cu un altul, respectiv „cel târziu luna mai 2023”.
„Am dorit să prezentăm acest grafic pentru toată lumea, ca să fie un document care, ulterior, să poată fi luat la întrebări de oricine și să nu mai existe dubii de interpretare. Decembrie 2022, anul acesta!”, spunea Burlan în octombrie anul trecut.
La acel moment, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, anunțase că WeBuild a cerut prelungirea contractului până în 2025, solicitare care a fost respinsă categoric. Totodată, surse din cadrul CNAIR arătau faptul că existau și alte cerințe din partea constructorului, care ar fi presupus alocarea, în plus, a unor importante sume de bani – în total peste 150 milioane de euro.
Grindeanu: „Nu am zis o singură dată această chestiune legată de șantaj, ci de mai multe ori!”
La sfârșitul săptămânii trecute, la Brăila, Sorin Grindeanu a făcut mai multe declarații legate de podul suspendat, la scurt timp după ce a purtat o discuție cu reprezentanții constructorului. Ministrul susține că, de această dată, „sfârșitul lunii aprilie-jumătatea lui mai este un termen rezonabil” pentru punerea în circulație a podului.
Totodată, Grindeanu a acuzat WeBuild că a practicat „un soi de șantaj” în relația contractuală cu statul român, susținând că podul ar fi putut fi dat în circulație în decembrie 2022, la termenul anunțat de constructor, dacă CNAIR ar fi acceptat „modificări substanțiale” la contract.
„De ce am spus acest lucru? Pentru că în discuțiile din toamna anului trecut – unele desfășurate chiar aici, la Brăila – ni se spunea, nouă – Ministerului Transporturilor sau CNAIR-ului: <<Putem să dăm în circulație până la sfârșitul anului acest pod, dar acceptați și voi anumite modificări la proiect!>>. Aceste modificări ar fi fost substanțiale și ar fi dus la o anumită viciere a procedurii, modificări pe care nu le puteam accepta. De aceea am numit șantaj! Să vii să te urci pe valul dorinței publice de a se termina lucrările la sfârșitul anului 2022 și să practici un soi de șantaj: „Da, suntem în stare, dar acceptați și voi!”. Nu mergem pe fenta asta, să ne înțelegem!”, a declarat ministrul Transporturilor.
Podul și procesele dintre WeBuild și statul român
La acest moment, intre constructorul italian si statul roman exista peste 20 de litigii in instante, o sentinta definitiva fiind data intr-un singur dosar, in favoarea WeBuild. Este vorba despre despagubiri de aproximativ 6 milioane de euro – “reprezentând valoarea pierderilor și a profitului nerealizat”.
Mai exact, WeBuild a reclamat că CNAIR nu și-a îndeplinit anumite obligații contractuale, în contextul în care amplasamentul a fost predat abia anul trecut în totalitate, existând numeroase probleme cauzate de relocarea utilităților.
De aici pleacă și solicitarea extremă a WeBuild de prelungire a contractului până în 2025, pe logica faptului că termenul de 36 de luni ar începe de la momentul predării amplasamentului în integralitate, nu de la începerea efectivă a lucrărilor.
Ministrul Transporturilor a vorbit despre procesele aflate pe rolul instanțelor, menționând că nu înțelege această „apucătură istorică a CNAIR”, însă arătând că penalitățile cerute de statul român pentru întârzierea lucrărilor și nerespectarea contractului de către WeBuild depășesc ca valoare despăgubirile acordate constructorului italian.
„Nu înțeleg și o spun foarte deschis: nu înțeleg această apucătură a CNAIR-ului, apucătură istorică – nu e vorba de un mandat sau altul. În momentul în care predai un amplasament… E sarcina CNAIR de a preda liber de sarcini acel amplasament și cine a câștigat să-și poată face lucrarea. Momentul în care îl predai, dar nu-l predai… că mai există niște linii de înaltă tensiune, o țeavă de la Transgaz. Din acel moment, apar situații de acest tip! Doar că, pe contractele pe care constructorul le-a semnat, nu există niciun fel de clauză să nu fie dat podul în circulație. CNAIR cere despăgubiri pentru întârzieri. Penalitățile cerute de statul român acoperă despăgubirile acordate constructorului”, a conchis sursa citată.
Situația litigiilor dintre CNAIR și WeBuild, la sfârșitul anului trecut:
- Un număr total de 21 de dosare;
- 9 dintre aceste dosare au fost câștigate de CNAIR ( 5 câștigate în primă instanță și 4 definitiv);
- 1 dosar pierdut definitiv de CNAIR;
- În celelalte 11 dosare, instanțele nu s-au pronunțat în sensul admiterii sau respingerii cererilor.
