Alin CRISTEA
De aproape un an și jumătate, în România este operațional Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, un instrument menit să ducă la cunoașterea, supravegherea și identificarea rapidă a infractorilor sexuali. Registrul este separat de cazierul judiciar.
Astfel, în Registrul agresorilor sexuali au ajuns, în principal, persoanele care au o condamnare definitivă pentru comiterea unei infracțiuni de natură sexuală, fie că faptele au fost săvârșite în țară, fie în străinătate. Printre acestea se numără inclusiv proxeneții. La nivel național, peste 63.000 de români figurează deja in registru.
Persoana înscrisă în registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum și prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, fără consimțământul acesteia. Mai mult decât atât, dacă o persoană refuză să se supună procedurii, va fi constrâns de oamenii legii.
Infracțiunile pentru care se face înscrierea persoanelor în registru sunt: trafic de persoane; trafic de minori; proxenetism; exploatare a cerșetoriei; folosire a unui minor în scop de cerșetorie; folosire a serviciilor unei persoane exploatate; folosire a prostituției infantile; viol; agresiune sexuală; act sexual cu un minor; corupere sexuală a minorilor; racolare a minorilor în scopuri sexuale; hărțuire sexuală; folosire abuzivă a funcției în scop sexual; pornografie infantilă; ultraj contra bunelor moravuri; incest; alte infracțiuni reglementate de legea penală cu același conținut constitutiv.
Grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea ori ștergerea din cazierul judiciar, nu produc efecte cu privire la scoaterea din registru.
1.461 de brăileni în Registrul infractorilor sexuali: cel mai în vârstă și cel mai tânăr
DEBRAILA.ro a cerut Inspectoratului de Poliție Județean, în scris, detalii cu privire la Registrul infractorilor sexuali, la procedura legală care însoțește acest nou mecanism implementat în țara noastră și, inclusiv, numărul persoanelor înscrise la nivelul județului nostru.
Astfel, potrivit răspunsului Poliției, în Registrul național, în partida Inspectoratului de Poliție Județean Brăila, figurează, la data de 17 octombrie, 1.461 de persoane.
Totodată, cea mai în vârstă persoană din judeţ înscrisă în Registrul agresorilor sexuali are 86 de ani, iar cea mai tânără doar 18 ani. Mai mult decât atât, în registru se pare că există și femei.
La nivel național, datele furnizate de Poliția Română arată că peste 63.000 de persoane sunt înscrise în registru. Dintre acestea, aproape 53.000 sunt persoane condamnate în România, iar restul sunt persoane cu cetățenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea altor țări.
Ce obligații au persoanele din registru?
Persoanele înscrise în registru au obligația, potrivit legii, de a se prezenta periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la: profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară; mijloacele de existență; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic; unitățile de învățământ școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii în care au avut acces în această perioadă; adresa unde locuiesc; modalitatea de comunicare cu organele de poliție.
În plus, persoanele înscrise în registru le revin următoarele obligații: de a anunța, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiesc, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit; de a se prezenta la organul de poliție pe raza căruia își stabilesc locuința pentru a comunica despre aceasta și a fi luate în evidență, în termen de cel mult 3 zile.
Nerespectarea acestor obligații constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.