Mai bine de jumatate de milion de euro a facut Titi Sgarcitu din camatarie si santaj. Ajutat de Liliana, pe atunci sotia sa, dar si de rude ale femeii, interlopul a pus, la finele anului 2008, bazele unei grupari criminale. Teroarea i-a ajutat sa prospere. Persoanele care luau bani cu dobanda de la Sgarcitu sau acolitii sai ramaneau fara case. Mecanismul era bine pus la punct. Cine intra in joc, nu mai avea sanse de scapare.
DEBRAILA.RO va prezinta cele mai importante detalii din dosarul DIICOT:
Multi dintre cei care apelau la Titi Sgarcitu se aflau in situatii care ii impingeau sa faca orice pentru a obtine banii de care aveau nevoie. Semnau ca isi dau casele in cunostinta de cauza, insa doar pentru a scapa de amenintari si batai. Altii habar nu aveau ce semneaza, starea psihica precara, dar si gradul redus de cultura facandu-i victimele perfecte.
„In cazul celor care nu cunosteau toate clauzele actelor pe care le semnau, inculpatii impuneau incheierea unor contracte de imprumut sau vanzare-cumparare pentru garantarea platii sumelor de bani imprumutate si a dobanzilor aferente. Contractele erau incheiate tot timpul prin interpusi – rude sau afini ai lui Sgarcitu. Sub pretextul neplatii la timp a dobanzilor, membrii gruparii, prin acte de amenintare, refuzau victimei accesul in imobil sau o determinau, prin presiuni psihice constante, sa-l puna la dispozitia exclusiva a lor. Cand incheierea imediata a unui contract de vanzare-cumparare nu era posibila, victimei i se solicita predarea imediata a cheilor imobilului si imputernicirea unor membri ai gruparii pentru a dispune de acesta. Prin incheierea, pe numele unor interpusi, a contractelor privind drepturile de proprietate asupra imobilelor, Sgarcitu ascundea provenienta ilicita a acestora”, arata procurorii DIICOT.
In cazul celor care isi asumau constient tranzactiile, pe fondul terorii, modul de operare al gruparii era cu totul altul. Erau semnate contracte care prevedeau dobandirea imediata a posesiei imobilului, astfel incat victima era data afara din locuinta la scurt timp dupa parafarea documentelor. Totodata, in contracte era inserata mentiunea falsa a primirii, de catre victime, a pretului tranzactiei fictive si obligarea lor la remiterea acestei sume de bani, in cazul in care doreau sa isi redobandeasca proprietatea.
„Inculpatii urmareau un dublu scop: pe de o parte obtinerea unor sume cat mai mari de bani din dobanzi, iar pe de alta parte acapararea imobilelor detinute de victime, toate contractele notariale fiind incheiate prin persoane interpuse, de regula rude de gradul I-IV, prin acte simulate. Pentru propria sa protectie, Titi Sgarcitu actiona tot timpul „in umbra” interpusilor, interventia sa fiind extrema, de regula la momentul cand victimele nu mai reuseau plata dobanzilor, pentru a anihila orice posibila rezistenta a acestora. In toate situatiile in care victimele nu mai reuseau plata dobanzilor uriase, inculpatii recurgeau la acte de violenta fizica sau morala, pentru a le determina la transferul, catre ei, a unor valori imobiliare de valoare vadit disproportionata fata de cea a sumei efectiv imprumutate. Totala anihilare a vointei victimelor era speculata de inculpati, care se comportau ca veritabili „stapanitori” ai tuturor bunurilor detinute de acestea, pe care si le insuseau fara nicio opozitie, in contul unei datorii perpetue”, mai precizeaza sursa citata.
Pentru a-i convinge pe judecatori ca Titi Sgarcitu si ceilalti 7 inculpati, Liliana Valentina Stefan (fosta sotie a lui Sgarcitu), Ion Croitoru, Lenuta Croitoru, Maria Pana, Dumitrel Pana, Ionut Lucian Pana, Stefan Claudiu Daniel, trebuie arestati preventiv, anchetatorii prezinta situatii in care victimele erau terorizate pentru a ceda si a accepta sa-si instraineze locuintele.
(1) „Intrucat persoana vatamata a refuzat sa plateasca vreo suma de bani, in perioada 2011-2012 a inceput sa fie sunata periodic de Croitoru Ion care, cunoscand situatia sa de vulnerabilitate, a actionat intr-o maniera insidioasa, afirmand ca banii imprumutati provin de la Sgarcitu Titi si ca orice demers pentru recuperarea imobilului va fi sortit esecului. Supusa unor presiuni constante, avand un grad mediu de cultura si o situatie financiara precara, fiind o femeie singura, prinsa in capcana unor personaje cunoscute ca facand parte din mediul interlop brailean, persoana vatamata a decis sa-i remita apartamentul numitului Croitoru Ion, pentru a-si recastiga libertatea psihica si pentru a evita repercusiunile asupra familiei sale.”
(2) „Din acel moment, Sgarcitu Titi si Croitoru Ion au inceput sa-i ameninte „ca le scot fetele la produs si copiii la cersit” si „ca le pune gatul pe linia de tren”, recurgand inclusiv la acte de violenta fizica impotriva lui X toate actiunile fiind comise in scopul de a primi sumele de bani pretinse, ce au fost reduse, intr-un gest de maxima indulgenta, la restituirea sumei imprumutate (respectiv 105.000 de euro), desi pana la acel moment Sgarcitu incasase mai mult decat dublul acestei sume. Tot cu prilejul acestor amenintari, Sgarcitu Titi le-a solicitat persoanelor vatamate Y si Z– soti la data comiterii faptelor – sa-i remita apartamentul pe care il detineau, situat in mun. Braila.”
(3) „La acea data, Sgarcitu Titi, aflat impreună cu Croitoru Ion, i-a transmis persoanei vatamate ca, daca nu este in stare sa faca 700 … pe luna, poate sa-si puna gatul pe linia de tren si i-a cerut sa achite ratele la timp, pentru ca altfel il va trimite pe Croitoru sa-i aduca certificatul sau de deces.”