Europarlamentarul Mihai Tudose (PSD) sustine ca Romania se afla in fata „momentului de gratie al apartenentei la Uniunea Europeana”, in contextul in care Comisia Europeana a propus un plan ambitios de redresare economica in valoare de 750 de miliarde de euro, o masură fara precedent pentru economiile tarilor membre afectate de pandemie.
Potrivit planului prezentat in Parlamentul European de Ursula von der Leyen, presedintele Comisiei Europene, Romania este unul dintre principalii beneficiari. Din cele 33 de miliarde de euro, 19,6 miliarde de euro reprezinta suma pe care Romania nu va trebui sa o returneze.
Tudose considera ca Romania are de ales intre „a face un efort de dezvoltare ca sa intram in randul Europei civilizare” si „a ne complace cu statutul de periferie in stare doar sa furnizeze culegatori si busteni tarilor bogate”.
Totodata, fostul premier atrage atentia si asupra faptului ca fiecare stat membru trebuie sa prezinte „planuri nationale, incluzand programe de relansare si reforma pregatite de fiecare Guvern in functie de propriile nevoi si posibilitati”.
„Planul de relansare a economiei europene este o premiera in istoria UE. Nu atat prin amploare, cat prin mutatia politica pe care o propune. Nu pot sa nu ma gandesc la precedentul care a dus la transformarea SUA din confederatie in federatie, in 1790, prin crearea datoriei federale. Caci asta propune d-na von der Leyen, in acord cu propunerea franco-germana din 18 mai. Iar implicatiile vor fi profunde, daca aceasta propunere revolutionara va fi acceptata de toate statele membre, caci e nevoie de unanimitate in Consiliul European, apoi de majoritate in Parlamentul European, unde vom vota propunerile formulate de Comisie. Pentru Romania, poate incepe momentul de gratie al apartenentei la UE. Depinde de noi.
Comisia Europeana ne da, dar nu ne baga in traista. E cazul sa ne hotaram: facem un efort de dezvoltare ca sa intram in randul Europei civilizate sau ne complacem cu statutul de periferie in stare doar sa furnizeze culegatori si busteni tarilor bogate. Ceea ce pune pe masa negocierilor europene Comisia ne da sansa sa ne punem la lucru toate energiile si resursele. Ar trebui sa fie un moment de resetare pentru Romania, de depasire a politicii marunte pentru o constructie de durata.
Apreciez curajul presedintei Comisiei de a prelua propunerile europarlamentare si solicitarile mai multor state membre de a pune la bataie un imprumut masiv de 750 de miliarde de euro, in numele UE, repartizat apoi pe baza de subventii in suma de 500 miliarde euro si de imprumuturi cifrate la 250 de miliarde. E o proportie imprumuturi-subventii care ne avantajeaza ca tara si e vorba de un fond masiv de redresare economica. Romaniei ii revin 19,6 miliarde de euro, fonduri nerambursabile pentru redresarea economica post-pandemie.
Numai sa stim sa accesam acesti bani. Cererile fiecarui stat trebuie insotite de planuri nationale, incluzand programe de relansare si reforma pregatite de fiecare Guvern in functie de propriile nevoi si posibilitati. Banii vor fi alocati de Comisie, dar cu acceptul unui colectiv de experti desemnati de tarile membre, ca o garantie colectiva ca banii nu se duc pe apa Sambetei. In ce stadiu se afla planul Guvernului de relansare economica, despre care eu, unul, avertizez de doua luni incoace? Pe langa acesti bani, pe noi ne favorizeaza ca tara si consolidarea bugetelor pentru politica de dezvoltare regionala si politica agricola comuna, precum si pentru fondul de tranzitie spre o economie neutra climatic (ceea ce implica inchiderea minelor de carbune).
Cu proiectul de buget multianual 2021-2027 insumand 1100 miliarde euro si cele 540 de miliarde de euro reprezentand pachetul celor trei plase de siguranta anti-criza coronavirusului deja aprobate, rezulta o mobilizare financiara europeana de 2400 de miliarde de euro. Ceea ce insemna garantia unui efect pozitiv asupra economiei pe termen lung.
Iar cele 750 de miliarde anuntate azi pentru planul de relansare economica vor fi rambursate abia din 2028, cu scadenta finala in anul 2058. Comisia propune, in acest scop, cresterea resurselor proprii ale Uniunii – varianta preferabila unei majorari a contributiilor nationale. Asta inseamna ca o parte a bugetului UE va fi formata din taxe europene, ceea ce marcheaza o data in plus saltul spre nivelul supranational.
Oricum, costul acestui imprumut va fi mult mai avantajos decat multe tari pot obtine de pe piete, dat fiind ratingul de triplu A al Comisiei. Incepe o cursa contracronometru intre capacitatile tarilor de a se mobiliza pentru a pune banii europeni la lucru in folosul propriilor cetateni. Vor fi castigatori si perdanti, ca in orice cursa. Noi, romanii, in ce categorie vrem sa fim? Pe scurt: Guvernul asta poate sau nu poate?”, a precizat europarlamentarul brailean pentru DIGI 24.