Alin CRISTEA
Din 2011 și până în prezent, pe malul Dunării, la Brăila, orașul care a dat lumii o dublă campioană, o campioană și o vicecampioană olimpică la înot, statul s-a dovedit a fi un campion imbatabil la incompetență și dezinteres. Un caz în care performanța nu a mai prins podiumul, iar un bazin olimpic a rămas șantier și loc de pelerinaj si razboi politic de prea mulți ani.
În septembrie 2011, aflată la Brăila, Elena Udrea, pe atunci ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, anunța construcția unui bazin olimpic de înot, vorbind despre locul în care „domnișoara Camelia Potec să poată înota în condiții olimpice”.
Contractul pentru proiectul de aproape 8 milioane de euro fusese semnat. Proiectant si constructor, doua firme din Bucuresti, „Midanne Invest Grup” si „Specialist Consulting”. Banii urmau să vină, în cea mai mare parte, de la Compania Națională de Investiții, cea care a și organizat licitația, Primăria Brăila asumându-și o contribuție de 2 milioane de euro.
Abia după patru ani de la contractare, mai exact la începutul anului 2015, statul găsește banii necesari pentru finanțarea bazinului olimpic. Investiția este inclusă într-un acord între Ministerul Dezvoltării și Ministerul Tineretului și Sportului, conduse de Liviu Dragnea și Gabriela Sszabo, care prevedea construirea a 52 de obiective sportive în toată țara.
După câteva luni, în mai, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat, iar muncitorii s-au instalat pe șantier. Totuși, după doar câteva săptămâni de săpături, utilajele au fost trase pe dreapta și totul a încremenit.
Constructorul s-a lovit de o problemă despre care, în mod normal, ar fi trebuit să știe: pânza freatică era prea ridicată, deși situația nu apărea în studiul geotehnic care a stat la baza autorizației de construcție. În cele din urmă, cu prețul întârzierii și cheltuielilor neprevăzute, s-a găsit o soluție tehnică și șantierul a prins din nou viață.
Apoi, începând cu luna martie 2016, când, în mod normal, bazinul olimpic ar fi trebuit să fie gata, au urmat doar amânări peste amânări, fiind eliberate, de-a lungul timpului, nu mai puțin de cinci autorizații de construire. Viteza de lucru pe șantier a încetinit de nenumărate ori, existând numeroase contre între antreprenor și finanțator, legate inclusiv de actualizarea prețurilor la materialele de construcții.
La sfârșitul anului 2017, tribunele, compartimentarea, zidăria, acoperișul erau gata, însă finalul era încă departe. Fusese depășit și următorul termen de finalizare a lucrărilor, respectiv martie 2017, iar amenințările cu penalități ale Companiei Naționale de Investiții nu aveau niciun efect.
După ce lucrările au mers în ritmul din anii trecuți, șantierul este închis total în toamna lui 2019, fapt care durează nu mai puțin de un an de zile. Totul, în condițiile în care, în vara lui 2019, un reprezentant al constructorului declarase în fața jurnaliștilor că „în toamnă ar trebuie să fie gata bazinul”.
Un an de zile a durat avizarea de către Compania Națională de Investiții a dispoziției de șantier care permitea achiziționarea și înlocuirea echipamentelor de cronometrare destinate competițiilor, care, între timp, s-au dovedit a fi depășite, normele Federației Internaționale de Natație schimbându-se.
Astfel, după un an de repaus, în toamna anului 2020, prefectul de atunci al județului Brăila, PNL-istul Cătălin Boboc, acum secretar de stat în Ministerul Muncii, anunțase că proiectul bazinului olimpic a fost deblocat că urmare a discuțiilor pe care le-a purtat cu directorul Companiei Naționale de Investiții. În replică, primarul Brăilei, social-democratul Marian Dragomir, l-a criticat pe Boboc, acuzându-l că a făcut doar un exercițiu de imagine. Era campania electorală pentru alegerile locale, iar cei doi erau și candidați.
Mai mult decât atât, cu doar câteva zile înainte de alegerile locale, șantierul bazinului olimplic primește un oaspete de seamă. Chiar premierul Ludovic Orban vizitează obiectivul de investiții, fiind însoțit de candidații PNL pentru fotoliile de primar al municipiului și președinte al Consiliului Județean, dar și de alți liberali.
Cel mai probabil, desfășurarea de forțe politice și prezența primului-ministru i-au dat „aripi” directorului general al firmei care a câștigat licitația. Aflat lângă Orban, spre stupoarea celor prezenți, acesta promite că bazinul va fi gata „spre sfârșitul anului”.
„Din păcate, proiectul a durat mai mult din motive care nu au depins de noi. Am avut surprize, pentru că a fost necesar să schimbăm proiectul”, explica Dan Nechifor pe 23 septembrie 2020.
În 2021, un control de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență a pus pe tapet un nou prag de depășit și anume modificarea armăturilor de distribuție și împrăștiere a apei utilizate în instalațiile automate de stingerea incendiilor. Avizul ISU fusese dat în urmă cu aproape 10 ani, iar legislația s-a schimbat.
În vara anului trecut, șantierul bifează o nouă vizită guvernamentală. De data aceasta, la Brăila ajunge Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, funcție pe care o deține și în prezent. Surprinzător, cel puțin față de vizita din 2020 a premierului Orban, ministrul ajunge pe un șantier unde nu există nici măcar un muncitor. Nu s-a mai încercat nici măcar animarea teatrală.
Revoltat, Cseke Attila vorbește, pentru prima oară în cei 6 ani care trecuse de la începerea lucrărilor, despre rezilierea contractului și dă un ultimatum clar constructorului.
„E o problema de mobilizare a constructorului. Pot să va spun că dacă în maximum o luna, nu mai mult – și decizia a fost deja comunicată la Compania Națională de Investiții – nu există o mobilizare a acestui constructor, noi vom rezilia contractul. Nu vom mai stă să arătăm că fiind autorități care nu sunt capabile să finalizeze un bazin de înot”, a declarat Cseke Attila în iulie 2021.
În fața somației ministrului, constructorul pune cruce proiectului, uită promisiunile pe care le-a tot făcut în trecut, decembrie 2021 fiind ultimul termen de finalizare avansat. Conducerea societății comerciale amenință statul cu judecată și dă vina pe birocrație pentru tot ce s-a întâmplat în anii care au trecut.
După vizită lui Cseke Attila, situația nu se schimbă, antreprenorul motivând că nu poate desfășura lucrări fără autorizație de construcție, iar contractul este reziliat in august. Astfel, după un deceniu de la momentul când s-a semnat contractul, bazinul olimpic din orașul înotătoarelor Diana Mocanu, Camelia Potec și Beatrice Câșlaru intră într-un nou blocaj.
Coincidență sau nu, tot după declarațiile radicale ale ministrului Dezvoltării, firma își cere insolvența în instanță.
2022, anul care pentru natația românească poartă numele dublului campion mondial David Popovici, prinde bazinul olimpic de la Brăila la un stadiu de finalizare a lucrărilor de 95% și cu pregătirea unei noi licitații. Middane Invest Grup a încasat 32 de milioane de lei de la statul român din 2015 și până în prezent. Acum, în instanță, statul cere firmei plata unor penalități de aproape 70 de milioane de lei pentru nerespectarea termenului din contract.
Statul încearcă să ducă la capăt proiectul pe care l-a ignorat ani buni, lăsându-l să se zbată între incompetență și birocație, însă, deși nu pare, mai este mult drum de străbătut până când bazinul olimpic va putea primi înotători, nu doar politicieni.
În primele două luni ale lui 2022, s-a finalizat licitația pentru realizarea expertizei tehnice, un contract de aproximativ 120.000 de lei, iar raportul întocmit a arătat clar ce lucrări au mai rămas de făcut. Trecând de acest pas, Compania Națională de Investiții a demarat, în urmă cu mai mai puțin de două săptămâni, procedura pentru finalizarea lucrărilor.
