Pe 15 ianuarie 2018, braileanul Mihai Tudose a fost debarcat din fruntea Guvernului – dupa nici 7 luni petrecute la Palatul Victoria, o decizie luata de Comitetul Executiv National al PSD. Mai multe contre publice intre fostul premier si Liviu Dragnea – liderul partidului, pe teme sensibile, printre care si Justitia, ar fi contribuit la momentul politic de la inceputul anului trecut.
„Plec cu fruntea sus. Plec la Palatul Victoria sa imi iau lucrurile de acolo. Azi, m-am dat jos din Trabant!”, a declarat Mihai Tudose, pe scarile sediului central al PSD, la scurt timp dupa decizia CEx.
Guvernul Tudose a fost al doilea Cabinet schimbat de la formarea majoritatii PSD-ALDE, dupa ce Guvernul Grindeanu a fost demis prin motiune de cenzura initiata de PSD, o premiera in istoria politicii romanesti. Daca la inceput, Sorin Grindeanu era pentru Dragnea „un om de incredere, cinstit, care nu are cheita sau vreo comanda la vreun serviciu secret”, a sfarsit ca fiind „o unealta” in ochii liderului PSD.
La trei luni de la preluarea mandatului, in luna octombrie, Mihai Tudose intra in conflict direct cu Liviu Dragnea, cerand demisia ministrilor Sevil Shhaideh si Rovana Plumb. Cunoscute ca fiind apropiate ale presedintelui PSD, Shhaideh si Plumb erau vizate de ancheta DNA privind cazul Belina. Cu demisia pe masa, fostul premier a inregistrat o mare victorie, cum nota presa centrala, in fata lui Dragnea: Sevil Shhaideh si Rovana Plumb au plecat din Guvern!
„Aproape toata lumea a plecat suparata! PSD a trecut azi printr-o cumpana foarte mare. O destabilizare a PSD”, declara Liviu Dragnea atunci.
Tot la acel moment, si Razvan Cucu, ministrul Transporturilor, si-a prezentat demisia. De la preluarea mandatului, Tudose i-a facut mai multe reprosuri lui Cuc in public, in sedintele de Guvern, spunandu-i chiar, la un moment dat, ca nu mai are incredere in informatiile pe care le comunica.
La sfarsitul lunii noiembrie, Mihai Tudose socheaza printr-un raspuns legat de existenta „statului paralel” – conceptul in jurul caruia Liviu Dragnea si-a conturat intreaga activitate politica: „Nu inteleg conceptul, sincer!”.
Tot la finele lui noiembrie, social-democratul s-a dezis de legile Justitiei – afirmand, la Parlament, ca nu este un pachet legislativ asumat de Guvern, ci de majoritatea parlamentara. Pe 27 noiembrie, Mihai Tudose a precizat, raspunzand la intrebarea unui jurnalist, ca are incredere in Oficiul European Antifrauda, institutia europeana ale carei investigatii au stat la baza acuzatiilor formulate de procurorii anticoruptie la adresa lui Liviu Dragnea.
Meciul decisiv dintre Tudose si Dragnea s-a dat in prima luna a anului trecut. Scandalul declansat de incidentul cu politistul pedofil din Bucuresti aduce in prim-plan un alt om cheie al lui Liviu Dragnea din Guvernul Tudose: Carmen Dan, ministrul de Interne.
Aratandu-se nemultumita de modul in care a fost derulata ancheta si de de cum a comunicat Politia in cazul agentului Eugen Stan de la Brigada Rutiera a Capitalei, Carmen Dan a cerut demiterea lui Bogdan Despescu, seful Politiei Romane, pe care Mihai Tudose nu a acceptat-o. Mai mult decat atat, fostul prim-ministru a acuzat-o pe Dan ca l-a mintit, informandu-l ca, daca l-ar fi demis pe Despescu, cel propus sa-l inlocuiasca si-a dat acceptul pentru preluarea functiei, cand, in realitate, o refuzase.
Tudose a mai adaugat faptul ca nu mai poate lucra cu ministrul de Interne.
„Am aflat – atunci cand esti prim-ministru esti informat – ca cel propus nu isi doreste functia. Deci, nu aveam pe cine sa pun in loc. Am intrebat-o (n.r. pe Carmen Dan) daca e adevarat ca omul acela refuza. Mi-a spus ca nu este adevarat, ca isi doreste funcția. La pranz, l-am sunat pe domnul chestor, sa il intreb eu, pentru ca pe canalele media se vehiculau diverse informatii – ca nu vrea, dar si comunicatul oficial, ca este falsa informatia si ca omul vrea. Discutia a fost urmatoarea, reproduc aproape exact: „Buna ziua, sunt premierul. Domnule comisar, doriti functia?”. Mi-a raspuns: „Domnule prim-ministru, permiteti-mi sa raportez. In cursul diminetii, m-am prezentat la doamna ministru cu un raport ca nu imi doresc aceasta functie, m-a amanat, de atunci stau si astept.” Am insistat cu intrebarea: „Chiar nu doriti aceasta functie?”. „Nu, domnule prim-ministru, chiar nu imi doresc aceasta functie.” Un ministru de Interne care ma minte in halul acesta… nu mai am ce sa lucrez cu domnia sa. Mi-a spus ca e dispusa sa isi dea demisia, i-am spus ca o accept daca si-o da. Daca va fi lasata, Carmen Dan isi va da demisia”, a explicat Mihai Tudose intr-un interviu televizat.
Numai ca Dan nu a fost lasata, declarand ca va demisiona doar daca gestul ii va fi cerut de partid. Scenariul Shhaideh si Plumb nu s-a repetat, PSD facand scut in jurul ministrului Carmen Dan si i-a retras sprijinul politic fostului premier.
Chiar pe 15 ianuarie, ziua in care Tudose a fost debarcat in urma conflictului cu protejata lui Dragnea, cu doar cateva ore inainte de sedinta Comitetului Executiv National, la sediul Ministerului Transporturilor, in prezenta sefului Guvernului, s-a semnat contractul pentru constructia podului peste Dunare de la Braila.
„Semnarea contractului reprezinta intrarea in normalitate. Este un proiect discutat din anii ’80. Sunt aproape 40 de ani de cand se tot discuta despre acest lucru. Este un pas imens. Din acest moment, s-a intrat in linie dreapta”, spunea fostul prim-ministru imediat dupa parafarea contractului.
Presa centrala a relatat, la scurt timp dupa momentul 15 ianuarie, ca lui Mihai Tudose i s-ar fi propus, pe modelul Sorin Grindeanu, sa preia conducerea Consiliului Concurentei, fapt care nu s-a intamplat.
Mihai Tudose a fost singurul brailean care a ocupat fotoliul de prim-ministru in Romania post-decembrista. In perioada comunista, mai exact intre anii 1974 si 1979, la sefia Guvernului s-a aflat tot un brailean, politicianul comunist Manea Manescu.