Europarlamentarul brailean Mihai Tudose (PSD) a fost testat pentru COVID-19, rezultatul fiind negativ. Fostul premier a precizat pentru DEBRAILA.ro ca, la inceputul saptamanii trecute, s-a intors de la Parlamentul European – la bordul unui avion unde exista o persoana suspecta de infectie cu noul coronavirus, iar apoi a fost prezent in Parlamentul Romaniei.
Tudose a publicat pe DIGI24.ro, in cadrul proiectului Agora, un editorial referitor la pandemia de COVID-19, cu titlul „Pe cont propriu nu scapa nimeni!”. Politicianul ii indeamna pe oameni sa stea acasa, aratand ca „viata nu mai poate sa mearga inainte ca si cum nimic nu s-ar intampla”.
„Scriu aceste randuri din perspectiva omului care tocmai a primit rezultatul testului pentru coronavirus: e negativ. Din tensiunea asteptarii verdictului, am o singura concluzie: va rog sa stati acasa! In aceste zile, izolarea este expresia suprema a generozitatii si solidaritatii intre oameni. Viata nu mai poate sa mearga inainte ca si cum nimic nu s-ar intampla. Pentru ca normalitatea sa aiba o sansa, intr-un viitor sper cat mai apropiat, e nevoie de acest efort pe care fiinta sociala din fiecare dintre noi trebuie sa-l faca. Instalarea Guvernului cu puteri depline si decretarea starii de urgenta de catre Presedinte sunt pasi necesari in acest context, dar reprezinta numai premisele salvarii a ceea ce se poate salva. In materie de vieti omenesti, in primul rand, si, apoi, in ceea ce priveste locurile de munca”, a mentionat europarlamentarul social-democrat.
Mihai Tudose solicita Guvernului Orban „sa plafoneze urgent preturile la medicamente, alimente si utilitati, pentru stoparea speculei, si sa asigure, in coordonare cu sistemul bancar, posibilitatea suspendarii platii tuturor creditelor”. Totodata, fostul premier a vorbit si despre implicatiile economice ale pandemiei si de modul in care situatia este gestionata la nivel european.
EDITORIALUL semnat de Tudose:
„Razboiul – termen tot mai utilizat, pe buna dreptate – se duce pe doua fronturi: medical si economic. Acest razboi nu poate fi castigat de nicio tara de una singura. Dovada sta cauza majora pentru care Europa a devenit epicentrul pandemiei: lipsa de coordonare, la nivelul UE, a raspunsului la propagarea coronavirusului. Statele UE au pierdut timp pretios, impotmolindu-se in decizii pe cont propriu, cu un numitor comun pagubos: defazarea. Intelegem tardiv ca se impunea, de acum o luna, oprirea comuna si completa a legaturilor aeriene cu China. „Proportionalitatea” masurilor – atat de invocata pana acum, in numele evitarii unei „bai de sange in economie” – este responsabila de victimele in randul europenilor contaminati.
Masurile drastice pe care le impune acutizarea situatiei vor avea efecte mult mai grave decat daca se actiona preventiv. Ieri (n.r. luni), comisarul european pentru Piata Interna a anuntat ca UE va intra in recesiune din cauza pandemiei. Estimarea privind riscul de contractare a economiei Uniunii cu 2-2,5% in acest an reflecta, insa, doar o evaluare de etapa… Dar catastrofa nu e o fatalitate. Nici cea sanitara, nici cea economica. Pentru asta, insa, se impun actiuni de urgenta bazate pe ceea ce ne lipsea tot mai mult in UE: solidaritatea. Si nu e o lozinca, ci o necesitate absoluta. O spune strigatul de revolta al redactorului-sef adjunct al ziarului italian La Repubblica: Europa nu a facut nimic pentru prevenirea molimei si nici pentru coordonarea reactiei, aparandu-le cetatenilor ca „o entitate birocratica incapabila de interventii concrete”. Niciun medic, nicio masca, niciun spital de campanie din partea UE – acuza jurnalistul italian, in vreme ce putea fi pusa la punct productia comuna de echipamente medicale de stricta necesitate.
Precizez ca sanatatea tine de competenta fiecarui stat. Dar aceasta reactie disperata s-ar putea repeta in urmatoarele tari afectate de lipsa stocurilor vitale. Pe cont propriu, niciun stat din cele grav lovite nu va putea sa-si salveze cetatenii si economia. Iar de alegerile si actiunile de acum depinde si viitorul UE. Italia si cei care riscam sa-i calcam pe urme avem nevoie de un plan comun de salvare de vieti omenesti si de locuri de munca. Stoparea exporturilor de materiale medicale de catre unele state din UE, mai ales daca nu sunt amenintate de o mortalitate crescuta, este expresia unui egoism national care se poate repercuta, pe termen mediu, asupra proiectului european.
In al doilea rand, fondurile deblocate de Comisia Europeana trebuie, in opinia mea, sa fie dirijate prioritar spre sustinerea, cu personal si echipamente, a sistemelor medicale in dificultate. Consider ca e nevoie de constituirea, sub coordonare europeana, a unui corp de interventie medicala de urgenta, care sa fie trimis in zonele cele mai afectate.
Implicarea NATO in acest sens este absolut necesara. Nu neaparat sub forma, lansata in discutie, a mobilizarii membrilor NATO in numele articolului 5 referitor la apararea comuna, ci a unei solidaritati transatlantice efective, in fata unui pericol major. Ar fi mult mai utila o asemenea abordare, cred, decat critica Bruxelles-ului fata de decizia SUA de a interzice zborurile spre si dinspre Europa.
Dar punerea intre paranteze a Acordului Schengen – culminand cu recomandarea de ieri a presedintei Comisiei Europene privind restrictionarea calatoriilor in UE – nu face parte, de fapt, din aceeasi serie de masuri preventive?
Precedenta criza economica a putut fi stopata numai prin coordonarea eforturilor la nivel international. Suntem intr-o stare de urgenta sanitara, cu impact masiv in economia reala. si nu toate statele pot sa-si permita sa acopere 75% din salariile angajatilor din domeniul privat, pentru ca firmele afectate de masurile anti-coronavirus sa nu concedieze salariati, asa cum a anuntat ieri guvernul danez…
Insa flexibilizarea cadrului privind ajutoarele de stat si a cadrului bugetar european, anuntate vineri de Comisia Europeana, asigura conditii pentru masurile de sustinere a operatorilor economici afectati de Covid-19, permise de art. 8 din Anexa nr. 1 a Decretului privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei.
Solicit, in acest context, Guvernului sa plafoneze urgent preturile la medicamente, alimente si utilitati, pentru stoparea speculei, si sa asigure, in coordonare cu sistemul bancar, posibilitatea suspendarii platii tuturor creditelor.
Instituirea de catre Comisia Europeana a unui raspuns coordonat pentru a contracara impactul economic al coronavirusului este – sper! – semnul trecerii de la improvizatie, la actiune coerenta.
Mi se pare incurajatoare, in aceasta directie, lansarea Initiativei pentru investitii in raspunsul la coronavirus, care implica directionarea sumei de 37 de miliarde de euro, in cadrul politicii de coeziune, pentru a lupta impotriva crizei. Din acesti bani, 8 miliarde reprezinta prefinantarile neutilizate de statele membre pentru fondurile structurale. Comisia renunta, in acest an, sa mai solicite rambursarea acestor sume.
Simultan, 1 miliard de euro a fost directionat de la bugetul UE ca o garantie pentru Fondul European de Investitii pentru stimularea bancilor sa furnizeze lichiditati IMM-urilor. Iar 800 de milioane de euro se vor mobiliza pentru statele membre cele mai afectate, prin includerea crizelor de sanatate publica in domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE. Toate acestea sunt propuneri care urmeaza sa fie adoptate de Consiliu si Parlamentul European.
Ramane de vazut in ce mod vom putea lua putea rapid decizii, pentru ca si forul europarlamentar a fost nevoit sa-si suspende activitatea.
Sunt prime masuri de actiune. De consistenta si eficienta a ceea ce va urma in acest plan depinde salvarea unei economii ce intra in paralizie generalizata.
Urgenta absoluta, insa, este salvarea de vieti omenesti. Cat mai e timp.”