Primarul Marian Dragomir a criticat în termeni duri decizia Guvernului Bolojan de a majora taxele locale începând cu 1 ianuarie 2026. Social-democratul afirmă că nu susține „absolut deloc” măsurile, arătând că „economia nu se dezvoltă când inventezi taxe peste taxe”.

Este vorba despre pachetul fiscal care prevede, printre altele, creșterea cu 75,25% a impozitelor pe locuințe, terenuri și autoturisme – la care se adaugă 5,25%, ca procent al inflației. Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan a anunțat că banii plătiți în plus de cetățeni nu se vor întoarce pe plan local, la comune și orașe, ci vor rămâne la bugetul de stat.

Pe o rețea de socializare, Dragomir a subliniat faptul că „Guvernul vine cu <<ideea zilei>>: mai mulți bani luați de la cei mulți, nimic de la bogați”, explicând că administrațiile locale sunt forțate să adopte majorarea cu 75% a impozitelor pentru că, în caz contrar, se aplică automat „o creștere reală de 120%”.

„Când vine vorba de brăileni, nu mă interesează nimic legat de partide”

„Eu am fost ales de brăileni ca să fac administrație, nu politică! Iar când vine vorba de brăileni, nu mă interesează nimic legat de partide! Vorbesc liber și spun, ca întotdeauna, ce gândesc. Eu apar brăilenii, nu Guvernul! După ce creșterea TVA n-a adus niciun rezultat, după aberația eliminării unor burse pentru elevi și studenți, după prostia impozitării indemnizațiilor mamelor și nesimțirea impozitării pensiilor bunicilor (și aici nu includ pensiile nesimțite), Guvernul vine cu <<ideea zilei>>: mai mulți bani luați de la cei mulți, nimic de la bogați. M-am delimitat ori de câte ori au venit tâmpenii de la București și m-am luptat cu ele. Dar, acum, Guvernul e și mai șiret, asta ca să folosesc un cuvânt elegant! A emis un act normativ în care, dacă primarii și consiliile locale nu votează creșterea de 75%, atunci statul impune automat procentul maxim și creșterea reală sare de 120%. Practic, nu ni s-a dat nicio cale de mijloc!”, a precizat primarul Brăilei.

În același timp, Marian Dragomir a adăugat faptul că „economia se dezvoltă când atragi bani europeni” sau „când investești în infrastructură”, menționând că „Primăria Brăila este locul 4 la nivel național în atragerea de fonduri europene per cap de locuitor”.

„Alte biruri? Tot pentru cei care duc greul?”

„Așa se construiește dezvoltarea! Economia funcționează când investești în infrastructură, nu când umfli posturi și plătești salarii uriașe! La Primăria Brăila sunt ocupate mai puțin de jumătate din posturile prevăzute. Eu nu am am folosit banii pentru salarii ci pentru investiții. Așa este normal! Suntem printre puținele primării de municipiu din România care nu au luat niciun credit! Avem bani din fonduri europene, nu din împrumuturi pe care să le plătească generații întregi!”, a completat sursa citată.

În contextul majorării impuse de Guvern, social-democratul a concluzionat, în postarea de pe Facebook, că, în mandatele sale de primar, „taxele locale au fost actualizate strict cu rata inflației, așa cum prevede Codul Fiscal”.

„N-am pus 75%! Nici măcar 20%! N-am pus biruri inutile și n-am lovit în oamenii care muncesc. Apropo, stimate Guvern, la anul ce mai inventezi? Alte biruri? Tot pentru cei care duc greul? Din acest motiv nu susțin absolut deloc aceaste măsuri. Absolut deloc!”, a mai transmis edilul.

CARE SUNT MĂSURILE?

1. Impozite mai mari pe locuințe și terenuri (din 2026)

• Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
• Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
• Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
• Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
• Toate evaluările imobilelor vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.

2. Modificări la contribuțiile sociale

• Se stabilește o extindere a bazei de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) pentru persoanele independente, până la 72 de salarii minime.

3. Măsuri pentru disciplină financiară

• Firmele care nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare timp de cinci luni pot fi declarate inactive.
• Firmele inactive pot fi dizolvate după un an.
• Devine obligatoriu contractul de fideiusiune pentru eșalonările la plată.
• Se elimină pragul de 50.000 lei pentru utilizarea POS-urilor.

4. Reguli noi pentru capitalul social și acționariat

• Capitalul social rămâne neschimbat până la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei.
  Dacă depășește acest prag, capitalul social minim devine 5.000 lei.
• Pentru SRL-urile nou înființate: capital social minim de 500 lei.
• Vânzarea părților sociale va fi permisă doar cu notificarea prealabilă a Fiscului.

5. Noi taxe: auto și ecologice

• Impozit auto calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică.
• Mașinile electrice: taxă fixă de 40 lei/an.
• Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.

6. Impozit minim pentru marile companii

• Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro;
• Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli.

7. Taxe în turism

• Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%;
• Pentru proprietăți cu peste 7 camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

8. Fiscalizarea criptomonedelor

• Impozitare de 16% pe câștigurile din monede virtuale;
• Se mențin scutiri pentru câștigurile mici.