În a doua zi de Crăciun, o femeie a cerut ajutorul polițiștilor, apelând 112 și reclamând faptul că fostul soț ar fi pătruns fără drept în apartamentul său și ar fi agresat-o fizic. Cel vizat de acuzații este liberalul Ionel Bălan, primarul comunei Frecăței (foto).
Cei doi au împreună un copil cu autism, care are domiciliul la mamă.
La acel moment, oamenii legii au deschis dosar penal pentru lovire sau alte violențe și, totodată, au evaluat situația, considerând necesar să emită un ordin de protecție provizoriu. Astfel, Ionel Bălan a fost obligat să păstreze o distanţă minimă de 200 metri faţă de fosta soție, de minor, de locuinţa femeii şi, inclusiv, față de şcoala frecventată de copil.
Bălan și fosta soție s-au acuzat public în mod reciproc, venind cu variante diferite ale incidentului din 26 decembrie.
În tot acest timp, procedura s-a derulat conform legii, iar cazul a ajuns în instanță. După emiterea ordinului de protecție provizoriu de către polițiști, doar un judecător poate admite sau respinge cererea de emitere a unui ordin de protecție care nu se limitează la câteva zile.
Pe 11 ianuarie, Judecătoria Brăila a respins cererea privind emiterea ordinului de protecţie formulată de fosta soție a edilului comunei Frecăței ca fiind neîntemeiată.
Judecător, despre femeie:
„(…) denotă un comportament imatur, ce încalcă normele de conduită morală şi chiar legală„
DEBRAILA.ro a obținut în exclusivitate documentul în care instanța a expus motivele pentru care a respins cererea fostei soții de emitere a unui ordin de protecție.
Judecătorul, pe baza probelor, a descris conflictul din 26 decembrie, dar și situația dintre cei doi foști soți, stabilind că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru emiterea unui ordin de protecţie împotriva primarului Ionel Bălan.
Într-un mod extrem de tranșant, magistratul a criticat-o pe fosta soție a lui Bălan, arătând, printre altele, că aceasta practică alienarea parentală – o formă de abuz emoțional care apare atunci când un părinte încearcă să întoarcă copilul împotriva celuilalt părinte.
Incidentul din 26 decembrie a pornit de faptul că, după terminarea programului de vizită, minorul a fost adus acasă de tată, iar în bagajul acestuia a rămas, din eroare, şi o vestă de blană ce aparţinea iubitei primarului Ionel Bălan.
După acest episod, fosta soție a ales să posteze pe Facebook mesaje defăimătoare la adresa lui Bălan în legătura cu existența articolului vestimentar al iubitei în bagajul copilului. De altfel, instanța notează că femeia „obişnuieste să posteze aspecte din viaţa personală în legătură cu Bălan pentru a-i aduce prejudicii de imagine, în condiţiile în care acesta este o persoană publică”.
Când a văzut că vesta de blană a fost fotografiată și publicată pe rețelele de socializare, primarul Ionel Bălan a sunat-o pe femeie și i-a explicat modul în care a ajuns în bagajul minorului, anunțând-o și că urmează să vină să o recupereze”.
„Cu toate acestea, fosta sotie a ales să arunce această haina de blană, un bun cu o valoare economică, la tomberon, ceea ce denotă un comportament imatur, ce încalcă normele de conduită morală şi chiar legală. Aflând că reclamanta a aruncat haina la gunoi, pârâtul s-a enervat, iar între părţi a avut loc un conflict verbal urmat de o altercaţie desfăşurată în mare parte pe holul apartamentului, unde cei doi s-au împins unul pe celălalt, pârâtul cerându-i reclamantei să iasă din apartament să-i aducă haina de la tomberonul în care a aruncat-o. Aceste manifestări ale părţilor au avut loc în prezenţa minorului, persoană care suferă de o formă de autism.
Instanţa nu poate reţine apărările reclamantei deoarece acestea nu sunt susţinute prin probe. Asfel, cu privire la conflict, acesta s-a produs şi prin implicarea reclamantei, care, la rândul ei a manifestat un comportament violent cu pârâtul.
Din declaraţiile reclamantei rezultă date contradictorii. Astfel, iniţial aceasta a susţinut că nu a fost lăsată să iasă din apartament, dar a reuşit să scape şi să bată la cea mai apropiată uşă de pe palierul blocului, iar ulterior a precizat în faţa instanţei că pârâtul a împins-o să meargă să aducă haina de la gunoi.
Din probele administrate instanţa reţine că ambele părţi s-au îmbrâncit, reclamanta nefiind reţinută în imobil de către pârât, din contră, acesta i-a solicitat să iasă din casă şi să aducă haina de la tomberonul în care a aruncat-o. Nu se poate reţine nici teama reclamantei, aceasta nu a bătut la uşa cea mai apropiată pentru a cere ajutor ci la una mai îndepărtată, a treia de la apartamentul reclamantei. Nu s-a auzit scandal pe holul blocului, iar reclamanta a avut timp chiar şi să se descalţe de cizme înainte de a intra în apartamentul vecinei, ceea ce contrazice starea de panică descrisă de reclamantă.”
În același timp, judecătorul a mai subliniat faptul că „realitatea agresiunii incriminate nu a putut fi dovedită medical, deoarece contuziile nu sunt obiectivate clinic şi/sau paraclinic, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare”.
La polul opus, magistratul a scos în evidență faptul că Ionel Bălan „nu este o persoană agresivă, cu toate că părţile au avut în trecut, în urmă cu mai mulţi ani, o altercaţie similară pe fondul infidelităţii reclamantei şi cu altă ocazie când, urmare a îmbrâncelilor dintre părţi, reclamantei i s-a rupt un lănţişor subţire, avut la gât.”
A amanetat un lanț cu pandantiv cu poza copilului cu tatăl său
„Fosta soție încearcă o alienare parentală – aspect apreciat de instanţă ca imoral”
„Desigur că minorul, în mod special prin prisma afecţiunii de care suferă a fost afectat de conflictul dintre părţi, însă culpa este a ambilor părinţi, nu doar a pârâtului. Instanţa mai reţine că pârâtul este un părinte interesat de copilul său, respectă programul de vizită, şi se implică activ în viaţa minorului, în special în ce priveşte starea de sănătate a acestuia”, se mai precizează în motivarea instanţei.
Într-o radiografie a problemelor dintre cei doi foști soți, judecătorul de la Judecătoria Brăila o acuză pe femeie că „încearcă o alientare parentală” și că „îşi expune într-un mod ofensator, public, pe reţelele de socializare problemele personale cu fostul soţ şi actuala concubină”.
„Din probatoriul administrat instanţa reţine că reclamanta nu poate accepta faptul că pârâtul are o altă relaţie, nu acceptă nici ca aceasta să fie în preajma minorului în perioadele când acesta este la pârât şi încearcă o alienare parentală (amanetarea unui bun cu valoare sentimentală pentru minor şi pârât- un lanţ de aur cu pandativ pe care este gravată poza minorului cu tatăl său, aspect apreciat de instanţă ca imoral) invocând diverse motive pentru a evita desfăşurarea normală a programului de vizită, îşi expune într-un mod ofensator, public, pe reţelele de socializare problemele personale cu fostul soţ şi actuala concubină toate acestea conducând la întreţinerea unei stări conflictuale între părţi şi care este dăunătoare minorului, cu atât mai mult cu cât acesta este sub tratament pentru o afecţiune permanentă şi recomandarea psihologului pentru părinţi este ca aceştia să evite stările conflictuale”, a concluzionat sursa citată.