Alin CRISTEA

Dezastru electoral pentru liberalii conduși de Popa la alegerile locale. În ciuda modului hilar în care deputatul Alexandru Popa, președintele PNL, încearcă din răsputeri să prezinte eșecul înregistrat pe 9 iunie drept o victorie – vorbind deja despre o candidatură pentru un nou mandat de parlamentar – rezultatele arată cu totul altceva. 

Strategia pe care Popa a generat-o și a impus-o partidului în lupta cu PSD, în ultimii trei ani, de când a preluat conducerea filialei, s-a dovedit a fi falimentară dacă o analizăm prin prisma votului exprimat de brăileni la alegerile locale din 2016, 2020 si 2024.

De altfel, în iulie 2021, la jumătate de an după ce a ajuns deputat, Alexandru Popa a candidat pentru președinția PNL Brăila, fiind ales aproape în unanimitate – 186 din 188 de voturi. Atunci, Popa a vorbit de reconstrucția filialei, câștigarea alegerilor din 2024 și a declanșat o serie de atacuri dure la adresa unor vechi liberali cu greutate, precum Vasile Varga, Cătălin Boboc, Alexandru Dănăilă sau Florin Cîrligea.

Deputatul i-a numit „PSD-iști” pe cei patru, dar și pe alți liberali – din eșalonul doi, acuzându-i public că se fac vinovați de scorurile slabe obținute de PNL de-a lungul timpului prin „blaturi cu PSD”. Între timp, Alexandru Popa a reușit să își impună strategia pe care a considerat-o câștigătoare, i-a îndepărtat pe toți cei considerați a fi responsabili de înfrângerile suferite în alegeri și s-a bătut cu PSD din poziția de lider al Opoziției. Și-a ales echipa de conducere a partidului, impunându-l la Organizația Municipală pe Cătălin Canciu, cel pe care l-a și trimis în lupta electorală cu primarul Marian Dragomir. 

Cu un partid securizat, cu o finanțare deloc de neglijat – dacă ne referim doar la cea oficială, cu apropiați plantați în funcții cheie în instituții deconcentrate, cu un aplomb demn de un om politic cu o favorabilitate uriașă în rândul brăilenilor și cu multe tactici politice discutabile, însă asumate public de nenumărate ori – inclusiv cea a racolării de activiști PSD în ciuda discursului public profund anti-PSD, Alexandru Popa a intrat cu PNL în campania electorală pentru alegerile locale din 9 iunie.

„Va pleca de la PNL cineva vreodată doar dacă vreau eu să plece! Îi țin (n.r. în partid)  prin speranța că în 2024 vom avea rezultate cum n-am avut niciodată, de la Revoluție și până acum”, spunea Popa, în mai 2023. 

După un an și o lună, rezultatele arată un dezastru electoral oricât de tare încearcă Alexandru Popa să-l picteze în culori vii. Numărul mandatelor de consilieri județeni obținute de PNL este mult mai mic decât în 2016 și 2020. La Consiliul Local Municipal nici nu există grad de comparație. În mandatul 2024-2028, PNL va avea doar 3 reprezentanți în legislativul municipal.

Cum este evident că singura țintă politică a lui Alexandru Popa este să supraviețuiască la șefia PNL și, astfel, să își asigure un nou mandat de deputat – prin blocarea singurului loc de parlamentar pe care liberalii îl vor obține mai mult ca sigur, acesta ignoră în totalitate aspecte pe care, raportat la scopul personal, le consideră neimportante: greșelile pe care le-a făcut în ultimii trei ani – fără să mai vorbim despre cele din precampanie și campanie, traiectoria pe care a dictat-o partidului, oamenii pe care i-a promovat și responsabilitatea morală a unui lider – răspundere pe care o clama de atâtea ori până acum.

Să nu uităm că Popa a aruncat peste gard candidați liberali – printre care și un primar de comună în funcție, înlocuindu-i inclusiv cu PSD-iști. Cei goniți i-au bătut în alegeri de le-a sunat apa în cap pe preferații lui Alexandru Popa. De văzut cazurile Însurăței, Victoria, Salcia Tudor.

Alexandru Popa e un politician respins de electorat, însă are un instinct de supraviețuire pe care puțini politicieni îl dețin. Trecutul nu i-a lăsat doar urme pe care refuză să le accepte public, ci și o abilitate de a rezista în fața greutăților. E un adevăr! E abil și o să tranșeze eșecul electoral în stilul care l-a consacrat pe vremea când nici măcar nu îndrăznea să se viseze parlamentar.

Îl va sacrifica pe „prietenul” Cătălin Canciu – umilit de social-democratul Marian Dragomir în cursa pentru Primăria Brăila – de parcă profesorul care i-a fost aghiotantul perfect s-ar fi uns singur candidat, va arunca vina pe oricine altcineva – de la brăileni până la PSD – pentru că are în buzunar primarii PNL.

Pe unii din primarii vechi și, mai ales, pe cei noi aleși – oameni loiali și datori – cel puțin moral, cu a căror rezultate se laudă de parcă analiza performantei unui președinte de partid și, în același timp, candidat se face prin prisma victoriilor individuale ale unor „gospodari” din rural sau urbanul mic.

Vă dau exemplul orașului Făurei, fieful lui Popa, unde Mocanu (ex-ProRomania), omul lui de casă, a fost votat ca primar de 1.059 de persoane. La Făurei, Alexandru Popa, candidat la șefia CJ, a luat 928 de voturi. Dacă vorbim din punct de vedere electoral, Mocanu l-a tractat pe Popa! Dacă vorbim despre alte mecanisme neoficiale prin care ajungi primar, într-adevăr, Popa l-a tractat pe Mocanu.

Nici la Cireșu toți cei care l-au votat pe tatăl Radu Popa ca primar, nu l-au votat pe fiul Alexandru Popa ca președinte de CJ.

La fel e și la PSD! Și la oricare alt partid. Primarii de comune și mici orașe au reușite care țin aproape deloc de partide. Partidele își arată forța in bătăliile mari. Popa le-a pierdut. 

Alexandru Popa a pierdut lupta pentru fotoliul de președinte al Consiliului Județean în fața celui pe care l-a tocat timp de trei ani aproape zi de zi. Agresiv și batjocoritor, cu siguranța unui politician care avea zeci de sondaje sub pernă. Social-democratul Chiriac a luat un număr dublu de voturi.

În municipiu, PNL Brăila a înregistrat, probabil, cel mai slab scor de după 1990. Poate doar în primii ani, în vremea FSN, liberalii au mai trecut prin așa șoc electoral. Candidatul girat de Popa, profesor și doctor, a fost Cătălin Canciu. 8%! Sub scorul PNL la CLM. Apocalipsă. Sunt multe de zis, însă Canciu a prestat ca majordom în echipa formată cu Popa. Deci, da, e și vina lui!

Electoratul tradițional al PNL trăiește în urbanul mare, nu în colțuri de județ. Acolo, dacă PNL are voturi, e electoratul unor oameni. Asta nu pricep unii.

2024

Alexandru Popa (candidat președinte CJ) – Cătălin Canciu (candidat Primăria Brăila):

Vot președinte Consiliul Județean – 24,3%

Vot listă Consiliul Județean – 24,4% (8 mandate în Consiliul Județean)

Vot primar municipiul Brăila – 8,1%

Vot listă Consiliul Local Municipal – 10,1%

2020

Cătălin Boboc (candidat președinte CJ) – Lucian Caprariu (candidat Primăria Brăila):

Vot președinte Consiliul Județean – 23,9%

Vot listă Consiliul Județean – 26,5% (10 mandate în Consiliul Județean)

Vot primar municipiul Brăila – 17,2%

Vot listă Consiliul Local Municipal – 18,2%

2016

Florin Cîrligea (candidat președinte CJ) – Catalin Boboc (candidat Primăria Brăila):

Vot președinte Consiliul Județean – 28%

Vot listă Consiliul Județean – 30,5% (12 mandate în Consiliul Județean)

Vot primar municipiul Brăila – 18,6%

Vot listă Consiliul Local Municipal – 20,4%